Logistică

Componenta importanta a activitatii economice, distributia marfurilor a dobandit relativ recent statutul de functie majora a intreprinderii. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv. Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clienti, organizatia poate satisface intr-un grad mai inalt asteptarile partenerilor de afaceri sau exigentele segmentelor de piata vizate, in conditiile diferentierii de oferta concurentilor.

1.1. Conceptul de logistica a marfurilor

Mutatiile care au avut loc in privinta abordarii teoretice si practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite si finite au condus la aparitia unor noi termeni, printre care: distributia fizica, logistica, managementul materialelor, managementul logistic si managementul lantului de aprovizionare-livrare. Deseori, acesti termeni sunt considerati sinonimi, fiind utilizati pentru a descrie aproximativ acelasi domeniu - logistica marfurilor.

Numerosi autori considera ca acesti termeni sunt interschimbabili. Alti specialisti in domeniu acorda o semnificatie diferita fiecarui concept mentionat si sunt de parere ca nu exista o definitie unica, perfecta, ce poate fi aplicata oricarui produs, fiecarei companii. Terminologia inceteaza sa fie o problema numai daca se presupune ca exista o acceptiune comuna1, conform careia fiecare termen se refera, in general, la un set cuprinzator de activitati legate de miscarea si stocarea produselor si a informatiei. Aceste activitati sunt desfasurate pentru a indeplini doua obiective majore - oferirea unui nivel adecvat de servire a clientilor si crearea unui sistem logistic care sa asigure conformitatea globala cu cerintele clientului.

1.1.L Logistica militara - precursoarea logisticii marfurilor

Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar. La inceputul secolului XX, logistica era considerata acea ramura a artei razboiului,2 care se ocupa de miscarea si aprovizionarea armatelor.

in timpul celui de-al doilea razboi mondial, armatele participante au elaborat si utilizat diferite modele de sisteme logistice, pentru ca materialele sa ajunga la locul potrivit, atunci cand era necesar. In prezent, termenul logistica este larg utilizat pentru a defini activitatea de asigurare materiala, tehnica si medicala a trupelor (hranire, echipare, aprovizionare cu tehnica si materiale de tot felul), inclusiv transportul si cazarea acestora.3

Amploarea si importanta operatiunilor logistice militare sunt adesea deosebit de mari. De exemplu, in timpul razboiului terestru din Irak, o divizie blindata a SUA consuma zilnic: 5000 de tone de munitie, cea 2, l milioane de litri de combustibil, peste l, l milioane de litri de apa si 80 mii de portii de mancare4. Totodata, in mediul militar, se utilizeaza si conceptul de sistem logistic, pentru a desemna ansamblul organelor, formatiunilor, mijloacelor si activitatilor implicate de aceasta componenta a artei militare.

in perioada care a urmat celui de-al doilea razboi mondial, conceptele si metodele logistice au fost ignorate temporar, pe plan mondial, pe fondul unei tendinte de dezvoltare a activitatii economice. Firmele producatoare aveau ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de marfuri din anii postbelici. Reusita in afaceri depindea aparent numai de capacitatea de a onora cererea pietei, in special din punct de vedere cantitativ. Recesiunea economica din a doua jumatate a anilor '50 si reducerea profiturilor firmelor i-au constrans pe oamenii de afaceri sa identifice sisteme de control al costurilor, apte sa mentina sau sa sporeasca eficienta activitatii proprii. Astfel, numerosi operatori economici au inceput sa ia in considerare potentialul nevalorificat din domeniul distributiei fizice, respectiv al fluxurilor fizice orientate spre firmele cliente din aval. Conceptul de distributie fizica a fost larg utilizat decenii de-a randul, inainte ca termenul logistica sa fie frecvent folosit in vocabularul mediului universitar si de afaceri.

Treptat, utilizarea termenului logistica s-a extins si in activitatea economica, precum si in alte domenii, in anii '80, de exemplu, eforturile de eradicare a foametei in Etiopia au impus aplicarea principiilor logistice in desfasurarea activitatilor de aprovizionare cu alimente. O dovada semnificativa este manualul intitulat "Getting It There - A Logistics Handbook for Relief and Development", editat in 1987 de World Vision International, una dintre numeroasele organizatii de ajutor umanitar, care actioneaza pe continentul african. Principiile logistice pot fi aplicate, de asemenea, actiunilor guvernamentale si organizatiilor non-profit.

1.1.2. Factorii motori ai evolutiei logistice

Cresterea progresiva a importantei distributiei fizice si logisticii a fost generata de diverse tendinte manifestate la nivel operational si conceptual5. Reevaluarea rolului distributiei fizice, respectiv logisticii, a fost determinata, in principal, de urmatorii factori:

a. sporirea in ritm rapid a cheltuielilor de transport. Eficienta activitatilor de distributie a fost puternic marcata de evolutia ascendenta a costurilor de transport, ca urmare a aplicarii metodelor traditionale de distributie tot mai costisitoare, precum si a socurilor petroliere din anii '70. Cresterea abrupta a pretului petrolului, in conditiile unei oferte limitate, a transformat costurile de transport intr-o variabila dificila, atat la nivel strategic, cat si operational, in SUA, valorificarea oportunitatilor oferite de modificarea cadrului legislativ si normativ referitor la transporturi a determinat cresterea atentiei acordate de manageri distributiei fizice.

b. posibilitatile limitate de crestere a eficientei productiei Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si preocuparile de reducere relativa a costurilor de productie, pe fondul economiilor de scara, au contribuit la cresterea eficientei activitatilor de productie. Rezervele de sporire a profiturilor prin imbunatatiri aduse procesului de fabricatie au devenit tot mai limitate. Posibilitatea obtinerii unor economii suplimentare de cheltuieli in domeniul productiei s-a diminuat in mod semnificativ. Era necesara identificarea unor noi "arii critice" in activitatea firmelor, care sa permita indeplinirea obiectivelor de reducere a costurilor si crestere a competitivitatii. Analiza atenta a operatiunilor desfasurate de intreprinderi a dovedit ca distributia fizica, oferea rezerve inca nevalorificate de crestere a eficientei organizatiei.

c. mutatiile inregistrate in gestiunea stocurilor, in practica distributiei, s-a manifestat tendinta de modificare a ponderii stocurilor aflate in diferitele verigi ale circuitului marfurilor, in a doua jumatate a secolului XX, in sectorul alimentar al produselor de bacanie, detailistii se orienteaza spre noi tehnici de control al stocurilor. Acest fapt conduce la diminuarea ponderii stocurilor pe care detailistii le detin, de la 50% din volumul total al stocurilor existente in canalul de distributie (in perioada anterioara anilor '50), la 10%. Datorita influentei activitatii de stocare asupra cheltuielilor si rezultatelor distributiei, specialistii au elaborat treptat noi metode