Productia de lapte depinde de un complex de factori si conditii privind atat animalul (rasa, dezvoltarea corporala, tipul de constitutie si de metabolism, capacitatea functionala a organelor si aparatelor interne, dezvoltarea si structura glandei mamare etc), cat si a conditiilor de viata ale acestora (hrana, intretinere, conditii de adapost, calitate a mediului inconjurator etc).
Factori genetici. Calitatile individuale si aptitudinile productive ale unui animal depind in primul rand de rasa careia ii apartine. In conditii identice de alimentatie si ingrijire, animalele din aceeasi rasa nu secreta cantitati identice de lapte, avand aceeasi compozitie chimica.
Aptitudinile de a produce o cantitate mai mare de lapte sau un lapte cu un continut mai mare de grasime, sunt caractere individuale care se transmit ereditar.
Perioada de lactatie. Activitatea glandei lactogene este ciclica. La inceputul perioadei de lactatie, activitatea glandei mamare este intensa, apoi cu trecerea timpului scade treptat. Cea mai mare cantitate de lapte se obtine in primele 5-6 luni dupa fatare, dupa care productia de lapte scade.
Durata repaosului mamar. S-a constatat ca la animalele la care perioadele de lactatie se unesc, productia de lapte este mai mica, in comparatie cu animalele care beneficiaza de o perioada de timp, in care nu sunt mulse. Durata acestei perioade.trebuie sa fie cuprinsa intre 45-60 zile.
Varsta animalului. Productia de lapte variaza cu varsta animalului. Ea reprezinta la prima lactatie 60-70% din productia de lapte a vacilor adulte, iar la a doua lactatie 70-80%. Dupa a opta perioada de lactatie productia de lapte incepe sa scada. Compozitia laptelui se modifica in timp ce animalul producator de lapte imbatraneste. Cantitatea de substanta uscata negrasa si cantitatea de grasime scad treptat, iar continutul de saruri minerale creste, laptele capatand un gust din ce in ce mai sarat.
Frecventa mulsului. Operatia de mulgere se realizeaza de 2-3 ori pe zi. Este necesar ca mulgerea sa se faca complet, laptele de la sfarsit fiind cel mai gras.Daca mulgerea este incompleta, are loc un fenomen de retinere a laptelui caracterizat printr-o scadere a productiei (chiar daca mulgerea devine normala) si se constata modificari in compozitia laptelui: apare gustul sarat si se reduce catitatea de grasime si substanta uscata.
Hrana si regimul de hranire. in tabelul 1 este prezentata influenta unor nutreturi folosite frecvent in hrana animalelor din gospodariile individuale asupra productiei de lapte si asupra continutului de grasime.
Trebuie mentionat faptul ca digestibilitatea si valoarea nutritiva a acestor amestecuri pot fi sporite printr-o prelucrare prealabila (tocare; saramurare,oparire, fermentare etc.) si tratarea lor in amestec cu melasa. Chiar si fainurile de leguminoase isi imbogatesc mult valoarea nutritiva daca sufera aceste prelucrari prealabile.
in afara hranei, un rol important asupra cantitatii si calitatii laptelui secretat il au cantitatea si calitatea apei consumate de animal precum si numarul de adapari pe zi. In conditiile furajarii normale, o vaca are nevoie de 2,5-3 l de apa pentru fiecare litru de lapte produs.
Tabelul 1
Influenta nutreturilor din hrana animalelor asupra productiei de lapte si continutului de grasime
nutretinfluenta asupra cantitatii de lapteinfluenta asupra continut de grasime
iarba verdemarestenu influenteaza
porumb muratmarestemicsoreaza
sfeclamarestenu influenteaza
paie(orz,ovaz)nu influenteazanu influenteaza
cartofiinfluenteazanu influenteaza
porumbmarestemiscoreaza
ovazmarestemicsoreaza
secara,paie verzimarestenu influenteaza
mazaremicsoreazanu influenteaza
soiamarestemareste
taratemarestemareste
srot floarea-soareluinu influenteazamicsoreaza
borhotmarestemicsoreaza
apa recescadenu influenteaza
Anotimpul. in lunile aprilie-mai, laptele nu isi modifica numai culoarea (devine mai galbui) cat mai ales compozitia. Continutul de grasime scade pana in luna iunie, dupa care creste continuu pana in luna octombrie, urmand o noua scadere pana in luna februarie aproximativ. Concentratia cazeinei in lapte creste din februarie pana in octombrie, cand se inregistreaza valoarea maxima, apoi aceasta incepe sa scada. Continutul in vitamine este sensibil marit in perioada de vara.
Modul de ingrijire. Vacile care nu sunt ingrijite corespunzator isi reduc productia de lapte, cele care nu sunt zilnic tesalate si nu au un asternut corespunzator dau cu 10-15% mai putin lapte.De asemenea, tratamentul brutal al animalelor, nerespectarea programului zilnic, lipsa de miscare, schimbarea mulgatorului, influenteaza negativ productia de lapte si curba de lactatie.
Starea de sanatate. Starea de boala produsa de diferite afectiuni cronice si chiar acute, in special cand sunt insotite de febra, influenteaza considerabil productia de lapte si compozitia acestuia.
Se recomanda evitarea amestecarii laptelui provenit de la un animal bolnav, cu laptele provenit de la un animal complet sanatos.
Factori care afecteaza calitatea laptelui. Calitatea laptelui este afectata de o serie de factori dintre care, in cele ce urmeaza, amintim:
Influenta temperaturii. Atat temperaturile scazute, cat si cele ridicate ale aerului influenteaza negativ asupra starii de sanatate a animalului si implicit asupra productiei si calitatii laptelui.
Un adapost corespunzator vacilor in lactatie trebuie sa asigure un nivel de temperatura cuprins intre 3 si 21?C, de preferinta chiar in intervalul optim, situat intre 10 si 16?C si o umiditate relativa de maximum 75-80%.
Influenta medicamentelor. in zootehnie, antibioticile se intrebuinteaza in profilaxia bolilor animalelor si uneori prin furajare.Din organismul animalelor, antibioticile trec in lapte influentand calitatea acestuia.
Tratamentele termice nu distrug penicilina sau alte antibiotice prezente in lapte. Se recomanda ca laptele in care sunt prezente antibioticile sa nu fie folosit pentru consum uman. Abia dupa
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
