Semnificatia culturii in lumea contemporana
In ultimul secol, conceptul de cultura a devenit unul strategic pentru toate disciplinele
care studiaza universul uman si social. Indiferent de sfera tematica a disciplinelor si de
problemele abordate, referinta la realitatile complexe pe care le exprima cultura sunt prezente.
Acest lucru se explica prin faptul ca in societatile contemporane factorii de ordin cultural
reprezinta o sursa fundamentala a dezvoltarii istorice. De aceea, studierea culturii are o
semnificatie deosebita in contextul actual.
Teoreticienii vorbesc azi cu temei despre puterea culturala a unei societati, intelegand
prin aceasta ansamblul activitatilor care vizeaza cunoasterea si comunicarea, creatia valorilor,
educatia si invatarea noilor coduri ale vietii spirituale, procesarea informatiilor si formarea
deprinderilor de a le utiliza etc. Aceste activitati au devenit o componenta esentiala a dezvoltarii
sociale si a puterii, alaturi de puterea economica. In lumea actuala, marcata de extinderea
comunicarii si de globalizarea pietelor, potentialul cultural al unei societati dobandeste o
relevanta deosebita, fiind un suport incontestabil pentru inovatia creatoare si pentru adaptarea
oamenilor la noile provocari ale modernizarii economice. Este semnificativ faptul ca, in discursul
teoretic si politic de azi, s-au impus deja abordari care asociaza strans puterea economica a
societatilor cu puterea lor informationala, cu puterea mediatica si simbolica. Toti acesti termeni
exprima dimensiuni si implicatii specifice ale noilor forme de expresie si de manifestare
culturala.
Cultura este vazuta astazi ca o forta de propulsie a dezvoltarii. Descoperirile stiintifice si
perfectionarea tehnologiilor au revolutionat modul de a produce bogatie, astfel ca Alvin Toffler
vorbeste de noul tip de "economie suprasimbolica", in care procesarea informatiei si
comunicarea devin forte hotaratoare. De asemenea, politologul american Samuel Huntington,
autorul faimoasei teze despre "ciocnirea civilizatiilor", considera ca, in conditiile de azi,
"cultura conteaza", iar factorii de natura culturala au o relevanta deosebita pentru transformarile
sociale si pentru modelarea raporturilor geopolitice.
"In lumea posterioara Razboiului Rece, cultura este o forta ce deopotriva divide si
unifica...In aceasta lume noua, politica locala este politica etnicitatii, iar politica globala
este politica civilizatiilor. Rivalitatea dintre superputeri este inlocuita de ciocnirea
civilizatiilor".1
Fenomenul cultural este cercetat intens in ultimele decenii de o serie de discipline sociale
si umane, cu un aparat metodologic nou. Comportamentul uman este tot mai frecvent explicat
prin recurs la date culturale, valori, mentalitati si atitudini. Liniile de orientare istorica a
societatilor sunt puse in dependenta de stocul lor cultural, gruparea geopolitica a statelor este si
ea redefinita dupa criterii de oridin cultural. In numeroase abordari ale lumii contemporane se
1 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, Bucuresti, Editura Antet, 1998, p. 36.
Prof. univ. dr. Grigore Georgiu - FILOSOFIA CULTURII
10
vorbeste de factorii noneconomici ai dezvoltarii, factori ce privesc educatia, cunoasterea si noile
mijloace de comunicare, schimbarea mentalitatilor si a culturii politice. Comportamentul
economic al grupurilor sociale si al indivizilor este orientat de valori, atitudini si motivatii ce isi
au sursa in mediul cultural. Geopolitica este completata azi de abordari ce iau in calcul acesti noi
factori, astfel ca sunt utilizati tot mai des termeni precum "geoeconomie" si "geocultura". In
sfarsit, intalnim frecvent termeni precum razboi informational, psihologic, mediatic, cultural,
violenta simbolica, manipulare etc - termeni care nu pot fi intelesi fara recursul la diferite
procese si strategii de ordin cultural.
Probleme ce erau dezbatute pana mai ieri doar cu referire la spatiul cultural (criza
valorilor, tensiunea dintre traditie si inovatie, sensului uman al dezvoltarii, calitatea vietii,
stilurile de viata etc.) au devenit teme ce au acum o extensie semnificativa in elaborarea
proiectelor de dezvoltare, in analiza sociologica si geopolitica a realitatilor din lumea civilizatiei
postindustriale. Problemele dezvoltarii sociale sunt investigate tot mai mult prin mecanisme de
ordin cultural (sistemul mediatic si extinderea culturii de masa, diversificarea stilurilor de viata si
a formelor de expresie, fenomenele de manipulare mediatica, socul viitorului, decalajul uman,
relatia dintre noua lume a complexitatii si capacitatea noastra limitata de a-i face fata,
caracteristicile culturii postmoderne).
Fara indoiala, cultura a devenit un concept universal in intregul camp al cunoasterii si al
abordarilor politice ale lumii actuale. Conceptele de informatie, comunicare, limbaj si imagine
sunt noi continente subsumabile conceptului de cultura. Conceptele de civilizatie postindustriala,
de civilizatie a imaginii sau de postmodernism nu pot fi intelese fara referinte explicative si
analize aplicate cu privire la noile mecanismele ale creatiei spirituale, la strategiile de cunoastere
si de actiune ale comunitatilor umane, angajate acum concomitent in proiectul integrarii lor
economice si in cel al diferentierii lor culturale. Atat in istoria reala si in viata societatilor,
plamadite din fapte, actiuni si evenimente contradictorii, care formeaza totusi un intreg, o
totalitate, cat si in discursul nostru (stiintific, eseistic, publicistic, literar sau mitic) despre aceste
realitati, intervin masiv factori si elemente ce apartin universului cultural. Este vorba de opinii,
idei si cunostinte (mai mult sau mai putin elaborate), de credinte, imagini si simboluri, de valori,
norme si atitudini. Aceste elemente formeaza chiar nucleul culturii. Ele devin active, reale si
eficiente in masura in care sunt exprimate si cristalizate intr-o suita de opere, ce au concomitent o
functie simbolica si o functie modelatoare, practica si instrumentala. Aceste idei, opinii, credinte
si atitudini, codificate in opere cu functie simbolica, dar care se manifesta si in conduite practice,
alcatuiesc universul specific a existentei umane, care este universul culturii. Viata concreta a
oamenilor, dar si imaginea lor despre realitatea in care traiesc sunt modelate de factori culturali.
Cultura contemporana parcurge un amplu proces de schimbare a structurii sale interioare,
a viziunii spirituale si a formelor stilistice. Teoreticienii vorbesc de o schimbare de paradigma
culturala, in care includ atat schimbarile generate de noile teorii stiintifice si de formele
postmoderne ale artei, cat si aparitia si raspandirea, prin intermediul sistemului mediatic, a
culturii de consum. Cultura postmoderna a devenit o tema predilecta, intens abordata de
disciplinele sociale si filosofice. Asistam la o transformare a viziunilor stiintifice si artistice, la o
schimbare de fond a mentalitatilor sociale si a conduitelor culturale. Am dedicat cateva capitole
din prezentul curs pentru analiza si explicatia acestui fenomen.
Impactul sistemului mediatic asupra culturii si expansiunea culturii de consum reprezinta
un camp problematic major al disciplinelor care studiaza fenomenul cultural contemporan.
Cultura de consum reprezinta o caracteristica a lumii contemporane, dar si o provocare la care
societatile cauta raspunsuri adecvate. Aceasta cultura de consum provoaca mutatii negative in
structura valorica a constiintei si in comportamentul oamenilor. Sub forma divertismentului
industrializat, ea
Fernand Braudel - Gramatica civilizatiilor, vol. I si II, Bucuresti, Editura Meridiane, 1994
2. Andre Leroi-Gourhan - Gestul si cuvantul, vol. I si II, Bucuresti, Editura Meridiane, 1983
3. Samuel P. Huntington - Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, Bucuresti,
Editura Antet, 1998
4. Mircea Malita - Zece mii de culturi, o singura civilizatie, Bucuresti, Editura Nemira, 1998
5. Constantin Noica - Modelul cultural european, Bucuresti, editura Humanitas, 1993
6. Max Weber - Etica protestanta si spiritul capitalismului, Buxcuresti, Editura Humanitas,
1993
7. Ralph Linton - Fundamentul cultural al personalitatii, Bucuresti, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1968
8. Pierre Bonte, Michel Izard, Dictionar de etnologie si antropologie, Iasi, Editura Polirom,
1999
9. Gabriel A. Almond, Sidney Verba - Cultura civica, Bucuresti, Editura Du Style, 1996
10. Iuri Lotman - Studii de tipologia culturii, Bucuresti, Editura Univers, 1974
Prof. univ. dr. Grigore Georgiu - FILOSOFIA CULTURII
285
11. Marshall McLuhan - Mass-media sau mediul invizibil, Bucuresti, Editura Nemira, 1997
12. Ilya Prigogine, Isabelle Stengers - Noua alianta, Bucuresti, Editura Politica, 1984
13. Thomas Kuhn - Tensiunea esentiala, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982
14. Alvin Toffler - Powershift. Puterea in miscare, Bucuresti, Editura Antet, 1995
15. Umberto Eco - Tratat de semiotica generala, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982
16. Umberto Eco - Opera deschisa, Bucuresti, editura pentru literatura universala, 1969
17. Paul Ricoeur - Eseuri de hermeneutica, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995
18. John Naisbitt - Megatendinte, Bucuresti, Editura Politica, 1989
19. Mario di Micheli - Avangarda artistica a secolului XX, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968
20. Gianni Vatimo - Sfarsitul modernitatii, Constanta, Editura Pontica, 1993
21. G. Calinescu - Principii de estetica, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1968
22. Cezar Radu - Arta si conventie, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1989
23. Victor Ernest Masek - Arta de a fi spectator, Bucuresti, Editura Meridiane, 1986
24. Hans Robert Jauss - Experienta estetica si hermeneutica literara, Bucuresti, Editura Univers,
1983
25. Robert Escarpit - De la sociologia literaturii la teoria comunicarii, Bucuresti, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, 1980
26. x x x - Post-modernismul, in Caiete critice, nr.1-2/1986, publicatie editata de revista "Viata
Romaneasca".
27. Matei Calinescu - Cinci fete ale modernitatii, Bucuresti, Editura Univers, 1995
28. Steven Connor - Cultura postmoderna, Bucuresti, Editura Meridiane, 1999
29. David Lyon - Postmodernitatea, Bucuresti, Editura Universalis, 1998
30. Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, Bucuresti, Editura Univers, 1997
31. Manfred Riedel - Comprehensiune sau explicare? Despre teoria si istoria stiintelor
hermeneutice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1989
32. Pierre Bourdieu - Ratiuni practice, Bucuresti, Editura Meridiane, 1999
33. Geogre Steiner - Dupa Babel, Bucuresti, Editura Univers, 1983
34. Al. Tanase - Cultura si civilizatie, Bucuresti, Editura Politica, 1977, pp 21-26, 312-339
35. Edgar Papu - Despre stiluri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1986
36. Claude Levi-Strauss - Antropologia structurala, Bucuresti, Editura Politica, 1978
37. James W. Botkin, Mahdi Elmandjra, Mircea Malita - Orizontul fara limite al invatarii,
Bucuresti, Editura Politica, 1981
38. Solomon Marcus - Poetica matematica, Bucuresti, Editura Academiei RSR, 1970. pp 31-54
39. Abraham Moles - Sociodinamica culturii, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1974, pp. 139-143,
217-225
40. Lucian Blaga, Trilogia culturii, in Opere, vol 9, Bucuresti, Editura Minerva, 1985
41. Tudor Vianu - Filosofia culturii, in Opere, vol. 8, Bucuresti, Editura Minerva, 1979
42. Tudor Vianu - Estetica, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1968, pp 9-16, 23-33, 364-374
43. Mihai Ralea - Explicarea omului, in Scrieri, vol. 1. Bucuresti, Editura Minerva , 1972
44. Grigore Smeu - Repere estetice in satul romanesc, Bucuresti, Editura Albatros, 1973, pp. 32-
70
45. Herman Istvan - Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucuresti, Editura Politica, 1973, pp 155-
172, 228-238
46. Abraham Moles - Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, 1980
47. x x x - Estetica, Bucuresti, Editura Academiei RSR, 1983
48. Hugo Friedrich - Structura liricii moderne, Bucuresti, Editura pentru literatura universala,
1969
49. Rene
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
