Ecologie

inca de la aparitia sa pe Terra, homo sapiens a influentat mediul natural in sensul

dorit de el, pentru a-si asigura protectie, hrana, caldura, deci pentru supravietuire si

dezvoltare. Daca la inceput impactul a fost neglijabil, datorita numarului redus de indivizi

si adaptarii cvasianimalice la mediu, in timp efectele s-au amplificat.

Din perioada neolitica (7 - 8000 de ani i.Hr.) populatia s-a preocupat de

domesticirea si cresterea animalelor, de cultura plantelor, ceea ce a implicat defrisari

masive prin incendii. Au inceput asadar sa se inlocuiasca ecosistemele naturale cu altele

noi, artificiale, sau antropice (create de om). Civilizatiile s-au dezvoltat in bazinele

marilor rauri: Tigru, Eufrat, Nil, Indu, Iantzi, etc. Pamantul era acoperit in proportie de

70-75% de paduri, iar deserturile reprezentau numai 18%. (in prezent, suprafata acoperita

de paduri reprezinta numai 8%, pe cand suprafata de soluri erodate circa 34%.)

in antichitate, agricultura a fost continuat sa se extinda pe suprafete mari, afectand

astfel tot mai pregnant spatii si ecosisteme.

Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce in ce mai puternic in

mediului natural, deteriorandu-l prin exploatarea resurselor naturale si prin prelucrarea lor

prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului si cresterea demografica.

Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin:

- modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii, ca:

bazine, lacuri de acumulare, indiguiri, desecari, extractii la zi, etc.;

- exploatarea puternica a resurselor materiale si energetice ale solului si ale

subsolului;

- modificari climatice, prin transformari negative in structura invelisului vegetal

( in special prin defrisari) ;

- schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor;

- distrugerea unor numeroase specii de plante si animale prin deteriorarea ,

schimbarea sau distrugerea ecosistemelor in care fusesera adaptate;

- schimbarea compozitiei atmosferei, apelor si solului, prin deversari de diverse

produse;

- alterarea fondului genetic natural al vietuitoarelor, in sensul scaderii capacitatii

de adaptare, refacere si reproducere.

Omenirea a inregistrat si cateva erori ecologice in decursul timpului,

producatoare de adevarate catastrofe ecologice. Se pot mentiona despaduririle excesive si

irigatiile artificiale pe vaile Tigrului si Eufratului, care au produs desertificarea tinuturilor

Mesopotamiei (astazi Irak).

Deserturile au facut parte din peisajul geografic in proportie de aproximativ 10%,

fiiind localizate in centrul Africii (la nord de Ecuador), in Asia subtropicala, Australia,

America, in depresiuni joase, puternic ecranate de munti, sau sesuri cu vegetatie putina.

Astazi 33,6% din suprafata uscatului este formata din deserturi si semideserturi, ce se

intind pe sute de milioane de ha.

Din pacate, deserturile avanseaza anual cu 60000 km2, afectand cam 16% din

populatia globului, deci peste 600 milioane de locuitori, carora le afecteaza sistemul de

hrana, cantitatea de hrana, alimentatia cu apa, accentuand malnutritia si saracia.

Cauza extinderii deserturilor este explozia demografica, ce a provocat o serie de

actiuni daunatoare mediului si anume: defrisari prin taiere, incendiere, sau distrugere,

eroziunea solului datorita lipsei padurilor si irigatiilor excesive, cresterea numarului de

vite, suprapasunatul, agricultura intensiva, monocultura. Valorificarea unor astfel de

teritorii nu este simplu de realizat. Ele pot servi ca surse energetice de tip solar, eolian,

sau pot fi redate circuitul agricol prin aducerea apei de la mare adancime, deturnarea de

rauri, impaduriri, irigatii, lacuri de acumulare, etc. Toate proiectele necesita insa investitii

foarte mari si nu sunt inca aplicabile pe suprafete mari.

Vanatorile masive au distrus puternic unele specii de animale, cu repercursiuni

asupra solului si climei. De exemplu: disparitia bizonilor din America de Nord,

distrugerea elefantilor din Africa. Civilizatia maiasa din America Centrala a disparut si

datorita culturilor intensive pe soluri tropicale hidrofile. Lacurile artificiale, de baraj

modifica clima, produc baltiri, saraturari, presiuni in roci. Cultura bumbacului fara

asolamente (rotatia culturilor) a erodat si sterilizat solul in Florida, utilizarea DDT a

distrus unele specii, etc.

Actualmente industria, transporturile, agricultura, marile aglomerari urbane,

conflictele armate afecteaza profund si uneori ireversibil mediul natural.

Efectele tulburarilor mediului sunt complexe si imprevizibile. Sistemele

continand forme de viata sunt afectate prin: - distrugerea locurilor in care traiesc; -

modificari climatice; - desfasurarea vietii in prezenta unor multiple forme de poluare, la

care vietuitoarele trebuie sa se adapteze.

Tulburarile de mediu pot influenta sistemul imunitar al vietuitoarelor si chiar al

omului, pot activa un microb, pot genera virusi noi, din tulpini de virusi existenti deja,

pot duce la aparitia unor epidemii, uneori si la rezistenta la medicamente a factorului

patogen. Amestecarea biologica mareste riscul expunerii la boli infectioase, cu atat mai

mult cu cat au crescut mijloacele rapide de calatorie. Astfel, un agent patogen poate

calatori astazi in jurul globului, numai in cateva ore, deci contaminarile se pot raspandi cu

usurinta. In conditii cu deficit de apa curata se apreciaza o proliferare a 99 % din bolile

infectioase cunoscute azi pe glob.

1.2. Notiuni despre mediu

Mediul reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici, biologici,

dintr- un loc dat, cu care un organism vine in contact. Acesti factori sunt de fapt:

temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismul terestru, peisajul, alte organisme, etc.

Notiunea de mediu este sinonima cu mediu inconjurator, ambiant, ecologic, de viata.

1. Visan S., Angelescu A., Alpopi C., "Mediul inconjurator-poluare si protectie",

Ed.Economica. Bucuresti,2000;

2. Angelescu A., Ponoran I., Ciobotaru V., "Mediul ambiant si dezvoltarea durabila",

Ed. A.S.E., Bucuresti, 1999;

3. Brown L., "Probleme globale ale omenirii. Starea lumii", Ed.Tehnica, Bucuresti,

1996-2001;

4. Brown L., "Ecoeconomia", Ed.Tehnica, Bucuresti, 2002;

5. Butnariu I., Constantin N., "Protectia mediului inconjurator si microclimat", lito

Inst.Politehnic, Bucuresti, 1994;

6. Giurgiu V., "Save the Roumanian Forests", National and European Patrimony,

Societatea Progresul Silvic, Bucuresti, 1994;

7. Manoliu M., Ionescu C., Nistoran D., "Elemente de dreptul mediului inconjurator",

Universitatea Politehnica, Bucuresti, 1995;

8. Marton Al., "Bazele biologice ale mediului", Universitatea Tehnica, Timisoara,

1994;

9. Masotti L., "Depurazione delle acque", Ed.Calderini, Bologne, 1993,

10. Manescu S., Cucu M., Diaconescu M.L., "Chimia sanitara a mediului",

Ed.Medicala, Bucuresti, 1994,

11. Mohan Gh., Ardelean A., "Economia si protectia mediului", Ed.Scaiul, Bucuresti,

1993;

12. Negrei C., "Economia mendiului", Ed.ASE, Bucuresti, 1995;

13. Negulescu M., s.a. "Protectia mediului inconjurator, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1995;

14. Parausanu V., Ponoran I., "Economia mediului", Ed.Sylvi, Bucuresti, 1997;

15. Platon V., "Protectia mediului si dezvoltarea economica", Ed.Economica,

Bucuresti, 1997;

16. Rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., Protectia si ingineria mediului,

Ed.Economica, Bucuresti, 1997;

17. Schiopu D., "Ecologie si protectia mediului", lito Univ. de Stiinte Agronomice,

Bucuresti, 1995;

18. Visan S., Ciobotaru V., "Ecotehnologii aplicatii tehnico-economice", Ed.ASE,

ciedd, Bucuresti, 2001;

19. *** Dezvoltarea economica si protectia mediului inconjurator, INID, Bucuresti,

1990;

20 *** Prevenirea si combaterea poluarii apelor si solului, INID, Bucuresti, 1991;

21.*** Energetica si protectia mediului inconjurator, INID, Bucuresti, 1992;

22.*** Deutschland (revista in editie speciala pentru Romania), 1995;

23 *** Ecologie industriala, revista pentru protectia muncii si a mediului, 1996-2000;

24.*** Environmental Science and Technology, 28, 1994-1998;

25.*** Mediul inconjurator, 5, 1995-2000;

26.*** Revista industriei de celuloza si hartie, 1996;

27.*** Romaqua, 2, 1996;

28.*** Revista de energetica nucleara, 1999-2001.