inca de pe vremea lui Alexandru Marseeille,s-a constatat ca indiferent de salinitatea marii (chiar daca densitatea este mare), proportia dintre ioni este aceeasi.
Indiferent care este salinitatea, proportia dintre ioni este aceeasi .
In apele indulcite - daca indulcirea se face cu un rau , care trece prin calcare, roci sedimentare, le dizolva si le aduce in mare.
In 1958 la Venetia congresul Societatii zoologice engleze care pna la inceputul sec XX era forumul stiitific cel mai temut din europa ,au organizat o intrunire pt caracterizarea apelor salmastre.
Apele cu salinitati diferite de cea dulce respectiv cea marina au fost imparite in3 categ
Ape mixohaline cu salinitate 0,5-30 psu (practical salinity units) gr saruri / l (dar azi nu se mai spune gr s//l)
2 Apele euhaline cu salinitate de :30-40 psu
3 Apele hiperhaline -cu salinitati mai mari de 40 psu
Ape mixohaline -cunoscute generic ape salmastre
Mixohalin-da o nota de precizie cu atat mai mult cu cat se clasifica apele din registrul mixohalin in 3 categ:
Ape oligomixohaline-salinitate 0,5-6 psu
Ape mezomixohaline -salinitate 6-18 psu
Ape polimixohaline -salinitate 18-30 psu
Clasif apelor dupa geneza:
Apa de tip marin -apele euhaline si amesteca cu apa dulce .Apa dulce poate proveni din precipitatii din topirea ghetarilor sau din fluvii tributare ce se varsa in mare.
Ape de zacamant : ape din panza freatica ies la suprafata prin izvoare holocrene sau limnocrene dupa ce au dizolvat zacaminte de crene.
In generl in apele de zacamant doina un ion .cel al zacamantului de sare ce a fost dizolvat
Ape de evaporatie cand prin pierdere de apa dulce creste cont de ape salin si apa primeste o concentratie de saruri , ajunge in registrul mixohalin .
*In cazul casif apelor mixohaline de tip marin rezultate din amestecul apei de mare cu apa dulce apar dif situatii:
Apa de mare amestecata cu apa de ploaie :
ex intr-un golf al Atlanticului in dreptul statului Texas in sezonul ploios salinitatea scadea in sezonul secetos salinitatea crestea .
Organisme eurihaline -suportau salinitatea
Stridie si crevete-Penneus interesau localnicii.
Schimbarile globale se simt si acolo, si in ultima vreme precipitatiile au scazut , apa marii a ramas la salinitate constanta , ceea ce a determinat explozia numerica a speciilor stenohaline care inainte erau dar erau tolerate de celelate , acum conditiile de mediu le-au facut sa se inmulteasca si locul lui Penneus a aparut in crab mic .
Ex: apa rezultate din topirea ghetarilor = apa dulce , curate . fara saruri , apar aceste zone la perferia oceanelor reci , Artic, Atlantic . Se reduce salinitatea , dar proportia dintre ioni este aceeasi.
Estuarele se form in zone cu maree ,
In Marea Neagra NU sunt maree=>se form delta .
In cazul fluviilor care spala zone sedimentare , apa de mare nu este simplu diluata ci I se adauga inoo transportati de fluviu , in aceasta situatie se schia caracteristicile osmotice ale apei , presiunea osmotica a apelor Organismele in acest caz trebuie sa fie si euriionice , euriosmoice sa reziste cand vine o cant mare de apa dulce care cara o cantitate mare de ioni de magneziu de exemplu.
Bazinele de apa mixohalina din lume :
Marea Alba -bazin acvatic care se afla in Nordul Europei intr-o zona pe care se varsa 2 rauri VINA SI ONEGA care indulcesc apa oceanului de nord,.Fiind rauri care spala zone de podis glaciar fara roci sedimentare , apa din Marea alba este o apa mixohalina de tip marin dar fara ca raportul ionic al apei de mare sa fie alterat.
La limita dintre Europa si Asia se afla Lacul Aral -este un ecosystem mezomixohalin de 2 tipuri cu apa form porin 2 modalitati
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
