Regimul juridic al autonomiei locale

Termenul ,,stat" isi are originea in latinescul ,,status", cu sensul de stare a unui lucru. Ulterior a capatat si o semnificatie juridica si desemna situatia juridica a unei persoane care face parte dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori, apartenenta conferindu-i anumite drepturi si obligatii

Cand termenul ,,status" a inceput sa fie utilizat in expresii precum ,,status civitas" si ,,status rei publicae" (situatia conducerii vietii publice ) a dobandit si o semnificatie politica.

Se considera ca termenul ,,stat" a fost utilizat pentru prima data intr-un sens modern in secolul al XVIII - lea de catre Machiavelli in lucrarea ,,Principele", lucrare care incepe cu ,,toate statele, toate stapanirile care au avut si au autoritate asupra oamenilor au fost si sunt sau republici sau principate"

Termenul capata un sens modern in Europa medievala incepand cu epoca Renasterii, Jean Bodin fiind unul dintre promotorii intelegerii moderne, care in lucrarea ,,Les six livres de la Republique" fundamenteaza conceptul de suveranitate a poporului, principiu de baza in sistemul de guvernare.

Statul este forma institutionalizata de organizare politica a unei colectivitati umane constituite istoric si localizate geografic pe un anumit teritoriu, in care un grup de indivizi, detinand in virtutea suveranitatii poporului si ca expresie a vointei acestuia, ori ilegitim, prerogativele si instrumentele exercitarii autoritatii publice, ale elaborarii si aplicarii normelor de convietuire sociala, exprima si apara interesele fundamentale ale statului si ale natiunii si impune vointa acestora ca vointa general obligatorie.

Esmein defineste statul ca fiind personificarea juridica a unei natiuni, obiect si subiect al autoritatii publice.

M. Hariou preciza ca statul este o institutie,"un cadru spatial privilegiat, in cadrul caruia se confrunta si coexista puterea si libertatea, in clar guvernantii si guvernatii "

Tudor Draganu aprecia ca statul este o institutie avand ca suport o grupare de oameni asezata pe un anumit teritoriu delimitat, capabila de a-si determina singura propria competenta si organizata in vederea exercitarii unor activitati care pot fi grupate in functiile: legislativa, executiva si jurisdictionala.

Caracterul institutionalizat al statului rezulta din faptul ca statul este o organizatie umana ce are la baza un ansamblu de reguli de drept (norme juridice), organizatie in cadrul careia se desfasoara activitati in vederea realizarii unor scopuri sociale generale si determinate.

Ceea ce deosebeste statul de alte institutii, este natura specifica a activitatii desfasurate (legislativa, executiva si jurisdictionala) si capacitatea de a-si determina propria competenta, in absenta oricarei interventii a vreunei autoritati superioare, numita si suveranitate.

Constantin Dissescu definea statul ca pe o unitate alcatuita din reuniunea mai multor oameni pe un teritoriu determinat in forma guvernantilor si a guvernatilor.

Alte definitii date statului:

- statul se defineste ca o modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri, adica poporul

- stat desemneaza o colectivitate umana, situata pe un teritoriu si supusa unei autoritati suverane, un aparat de institutii care ii permite sa comande si sa actioneze

- ansamblul organelor politice de guvernare si desemneaza aparatul de directionare a societatii politice.

- statul este principala organizatie politica a societatii, constituita pe un teritoriu delimitat, cu o populatie proprie si o putere institutionalizata, avand menirea sa promoveze si sa garanteze interesele generale ale societatii.

Indiferent de varietatea definitiilor intalnite in literatura de specialitate, se pot sesiza cateva ,,permanente":

-existenta celor trei elemente: o populatie, un teritoriu si o putere de stat;

-liantul dintre cele trei elemente: guvernarea (o actiune de conducere sociala prin impunerea unor reguli generale);

-structura organizatorica;

-un scop: satisfacerea unor interese generale ale unei comunitati de oameni.

1.1.ELEMENTELE STATULUI

Se considera ca existenta unui stat depinde de existenta cumulativa a trei elemente fundamentale:

1.populatia;

2.teritoriul;

3.puterea de stat.

- Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice, Editura C.H. Beck, ed.12 vol.I si II, 2006

- Cristian Ionescu, Institutii politice si Drept constitutional, Editura Juridica, Bucuresti, 2004

- Ioan Alexandru, Politica, administratie, justitie, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

- Ion Deleanu, Institutii si proceduri constitutionale - in dreptul comparat si in dreptul roman, Editura CH Beck, Bucuresti, 2006

- Mircea Preda, Drept administrativ, partea generala, editia a IV - a, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2006

- Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice - tratat elementar, vol. I

- Ion Rusu, Drept constitutional si institutii politice, Editura Academiei de Politie ,,Alexandru Ioan Cuza", Bucuresti, 1995

- Ovidiu tinca, Drept constitutional si institutii politice, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1995,

- Corneliu Manda, Drept administrativ, tratat elementar,Editura Lumina Lex, Bucuresti 2007

- Ioan Vida, Manual de legistica formala, editia a III - a Revizuita si completata, Lumina Lex, Bucuresti, 2006

- Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Constitutia Romaniei revizuita - comentarii si explicatii, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

- Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur, Drept Administrativ, Editura Lumina Lex, 2007

- Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, 2005

- Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

- Corneliu Manda, Cezar C. Manda, Dreptul colectivitatilor locale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

- V.I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ. Partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993,

- Ioan Alexandru, Administratia publica, Teorii, Realitati, Perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

- Corneliu Manda, stiinta administratiei, editia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007

- Ioan Vida, Puterea executiva si Administratia publica, Editia Regia Autonoma Monitorul Oficial Bucuresti, 1994

- Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Ilie Gorjan, Ivan Vasile Ivanoff, Cezar Corneliu Manda,Alina - Livia Nicu, Crina Radulescu, Catalin Silviu Sararu, Drept Administrativ in Uniunea Europeana, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2007

- Ioan Gliga,Drept financiar, Editura Argonaut,Cluj-Napoca, 1996

- Eugen Popa, Autonomia Locala in Romania, Editura All Beck, Bucuresti, 1999

- Emil Balan, Drept financiar, Editura C.H. Beck, Bucuresti ,2005

LEGI, ORDONANtE, HOTaRaRI DE GUVERN

- Constitutia Romaniei republicata

- Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 a administratiei publice locale republicata si actualizata

- Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.271 din 29 martie 2004

- Legea 69din 26 noiembrie 1991, Legea administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.238 din 28 noiembrie 1991

- Legea 24 din 12 aprilie 1996 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr.69/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.76 din 13 aprilie 1996

- O.U.G. nr.22 din 26 mai1997 pentru modificarea si completarea