. Notiunea si sistemul de criminalistica
Notiunea a fost folosita pentru prima data de judecatorul Hans Gross (Austria, 1983) in "Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalistic". Au aparut apoi lucrari de politie stiintifica si judiciara. Aparitia "criminalisticii" a fost rezultatul stiintei si tehnicii, a cunoasterii omenesti.
Criminalistica este stiinta la granita dreptului penal si a dreptului procesual penal, izvorata din nevoia aplicarii noilor cunostinte in procedura de probatiune judiciara.
Scopul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor;
identificarea faptuitorilor;
prevenirea faptelor antisociale.
Obiectul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor si a infractorilor.
2. Aspecte importante in stiinta criminalisticii
a) stabileste metode tehnico-st. de cercetare a urmelor infractiunii;
b) adaptarea metodelor de cercetare stiintifica din st. exacte la nevoile criminalistice;
c) elaborarea de procedee tehnice si de reguli procedurale pt a se efectua acte de UP (identificarea autorului dintr-un gr. de pers);
d) cercetarea cazuistica, practica judiciara pt a se identifica aspecte pozitive;
e) elaborarea metodelor, masurilor pentru prevenirea savarsirii infractiunilor.
3. Metode generale de investigare criminalistica - aceleasi din domeniul st. exacte: observatia, analiza si sinteza, deductia si inductia, comparatia.
In criminalistica metoda fundamentala de cercetare este comparatia, metoda comparative. Se foloseste pentru identificarea persoanelor si a obiectelor.
4. Metode proprii in cunoasterea criminalistica
1. examinarea comparativa;
2. identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmente exterioare / resturi osoase;
3. cercetarea inscrisurilor.
! O multitudine de metode de cercetare din diverse domenii ale cunoasterii stiintifice pot fi aplicate cu anumite particularitati in cercetarea criminalistica.
Ex: analiza fz.-chimica a urmelor si a micro urmelor;
metoda de cercetare bio. in cercetarea urmelor bio. gasite la fata locului: sange, saliva, tesuturi moi;
metoda de cercetare optica din domeniul fz.
5. Evolutia metodelor criminalistice
Exista 2 metode de cercetare unanim admise:
I. Metode tehnico-st., specifice diverselor ramuri ale st. si tehnicii;
II. Metode tactice, elaborate in urma unei experiente indelungate.
- Cracteristicile criminalisticii:
- e o st. juridica - e strans legata de CP si UP, incepe cu CFL si se sfarseste cu intocmirea actelor de UP (PV de CFL);
- are un caracter autonom - Obiectul de cercetare e propriu, diferit de altul decat al celorlalte st. juridice; Metodele tehnico-st. prin care se examineaza urmele infractiunii nu se regasec in alte discipline;
- are caracter unitar - partile componente ale criminalisticii (tehnica criminalistica, tactica criminalistica, metodologia criminalistica) urmaresc acelasi obiect: sa descopere si sa cerceteze infractiunea si infractorul.
Tehnica criminalistica = totalitatea mijloacelor tehnico-st. prin care se descopera, se fixeaza, se ridica si se exam. urmele.
Tactica criminalistica = reguli stabilite de criminalistica pt desfasurarea activitatii de UP. Stabileste regulile CFL a.i. cercet. sa se finalizeze intr-un PV de calitatea.
Metodologia criminalistica = cercetarea diverselor categorii de infractiuni. Intr-un fel se cercet. infractiunile impotriva vietii, in alt fel se cercet. infractiunile impotriva protejarii patrimoniului p./pv.
- Aspecte deontologice privind activitatea criminalistica
Orice jurist, magistrat in special, are obligatia deontologica sa:
- cunoasca si foloseasca tehnici criminalistice si apoi sa apeleze la specialistul criminalist;
- ceara folosirea mijloacelor criminalistice in activitatea CP (proba trebuie s afie pertinenta si concludenta);
- aiba cunostinte criminalistice.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.