Comunicare audio vizuală

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Introducere curs comunicare audiovizuala pag. 3
Scurta istorie a etimologiei cuvantului imagine pag. 4
Imaginea si puterea pag. 5
2006 - Tendinte in publicitate pag. 8
2006 - Tendinte in jurnalismul american pag. 9
De ce oamenii se uita la televizor? pag. 11
Scurta istorie a aparitiei si evolutiei televiziunii pag. 15
Sisteme de codare a semnalului de imagine pag. 22
Televiziunea de inalta definitie pag. 27
Gramatica de film si de televiziune pag. 30
Tehnici de editare pag. 33
Manevrarea timpului in cadrul procesului de editare pag. 36
Editarea si utilizarea sunetului pag. 40
Alte reguli, sugestii si sfaturi privind filmarea, editarea si compozitia cadrului pag. 43
Compozitia cadrului pag.50
Editarea nonlineara pag. 68
Utilizarea luminii in televiziune pag. 74
Interviul pag. 75
Reguli generale pentru realizarea interviului pag. 76
Caracteristicile mesajului audiovizual pag. 83
Transmisiile in direct pag.84
Tehnici de redactare a textelor pentru televiziune pag. 86
Scrisul pentru televiziune pag. 93
Analiza audientei si marketingul de televiziune pag. 96
Metode de cercetare a audientei pag. 99
Cercetari calitative pentru intelegerea audientei pag. 104
Ghid de analiza si interpretare a programelor de televiziune pag. 106
Despre examen pag. 108
Teme pentru disertatie pag. 108
Model de test pentru examen fara raspunsuri pag. 109
Model de test pentru examen cu raspunsuri pag. 111
Bibliografie pag. 114

Extras din curs:

Cursul de comunicare audiovizuala din anul II se concentreaza asupra cunostintelor despre

productia de televiziune, intrucat dezvoltarea tehnologiei digitale a dus la modificarea

profunda a peisajului audiovizual international. Imaginea de televiziune este din ce in ce mai

accesibila, devenind o componenta fundamentala a comunicarii. Productia de opere

audiovizuale difuzate de retelele de televiziune s-a dezvoltat si diversificat, comunicarea

externa a organizatiilor utilizeaza din ce in ce mai mult imaginea de televiziune, paginile de

web ale organizatiilor folosesc intens imaginile de televiziune, imagilile virtuale sau

tehnologia flash ceea duce la aparitia unor secvente animate. Un exemplu spectaculos il

reprezinta paginile de web ale companiilor care produc si comercializeaza automobile.

Prezentarea traditionala a fiselor cu caracteristicile tehnice ale automobilelor este completata

sau chiar inlocuita cu imagini in miscare. in Romania un exemplu recent, 2006, este campania

de lansare a modelului Seat Leon, care a beneficiat de o pagina de web proprie cu imagini in

miscare, realizate in sistem flash.

Cunostintele prezentate in acest curs, despre imaginea de televiziune si tehnica scrisului

pentru televiziune, permit realizarea unor productii de televiziune, din punct de vedere al

duratei, de la nivelul unui clip pana la nivel de reportaj si documentar.

Comunicarea audiovizuala, intr-o facultate de comunicare, poate fi abordata dintr-o dubla

perspectiva: din perspectiva relatiilor publice, care este perspectiva comunicatorului, cel care

difuzeaza informatii si perspectiva jurnalistilor, cei care primesc, prelucreaza si difuzeaza

publicului informatiile primite. Responsabilitatea fata de public, atat a comunicatorilor cat si a

jurnalistilor este uriasa. Necunoasterea modului de reactie a publicului la informatiile

difuzate, poate crea situatii dramatice.

Prezentam in continuare doua exemple din istoria mass-media care demonstreaza forta

extraordinara a mijloacelor de comunicare in masa: piesa radiofonica "Razboiul lumilor",

dramatizare de Orson Wells dupa romanul lui Herbert G. Wells. Emisiunea s-a difuzat in

seara zilei de 30 octombrie 1938, de postul de radio Columbia (CBS). Din 6 milioane de

ascultatori, 1 milion a pornit la drum, 1 milion de oameni panicati. Emisiunea s-a difuzat in

paralel cu o emisiune de mare succes a unui post rival, NBC, care avea la acea ora una dintre

cele mai populare emisiuni de varietati ale vremii, cu Charlie Mc Carthy. Personajul era de un

comic grosier si smulgea hohote de ras milioanelor de ascultatori. in atmosfera tensionata a

anului 1938 Charlie Mc Carthy ii ajuta pe oameni sa se destinda, pe cand Orson Wells, nu. De

aceea oamenii l-au preferat pe Mc Carthy. Dupa ce s-a terminat emisiunea de divertisment,

NBC-ul a introdus un moment publicitar, platit de un renumit trust al cafelei. Atunci radio

ascultatorii au comutat pe lungimea de unda a Columbiei, nimerind in mijlocul "razboiului

lumilor". Fiind vorba despre o emisiune realizata sub forma unui magazin de actualitati si

neexistand mesaje de avertizare difuzate periodic, ascultatorii, care nu au urmarit de la inceput

emisiunea lui Wells, au confundat imaginarul piesei de teatru radiofonic cu realitatea. Am

evocat acest moment memorabil din istoria radioului pentru ca ilustreaza foarte bine

capacitatea de influentare pe care a avut-o acest canal de comunicare pana la aparitia

televiziunii. Astazi radioul a fost detronat de televiziune, din punct de vedere al fortei de

impact emotional asupra oamenilor. Mai trebuie sa subliniem un aspect foarte important:

Orson Wells nu a dorit sa produca un asemenea haos. Haosul a fost rezultatul conjuncturii in

care ascultatorii au primit mesajul piesei de teatru radiofonic, care, repetam, nu a avut

semnale de avertizare, jingle-uri, cortine sonore, etc. Aceasta situatie poate fi considerata si un

exemplu de zapping in epoca radioului. Continuam acum cu un alt exemplu de influenta

asupra publicului, de data aceasta a televiziunii. Diferenta fata de cazul lui Wells este

fundamentala: aici s-a dorit influentarea masiva a publicului! inainte de inceperea primului

4

razboi din Golf, doar aproximativ 15% dintre americani sustineau interventia americana.

Fostul presedinte George Bush a pornit prin tara intr-un lung turneu, cu scopul de a convinge

natiunea americana sa sustina intrarea in razboi. in aceasta perioada, televiziunile americane

au difuzat un reportaj dramatic in care o tanara studenta irakiana povesteste in fata camerelor

de luat vederi despre uciderea nou-nascutilor din maternitatile kuwaitiene de catre soldatii

irakieni. Protectia copilului este o tema deosebit de sensibila in SUA, ceea ce a facut ca

reportajul sa aiba un ecou extraordinar. George Bush s-a referit de mai multe ori la acest

reportaj in turneul sau, utilizandu-l ca argument in favoarea intrarii Americii in razboi. Dupa

ce numarul americanilor care sustineau interventia a ajuns la 84%, s-a declansat razboiul.

Ulterior s-a dovedit ca povestea a fost un montaj, studenta fiind de fapt fiica ambasadorului

Kuwaitului in SUA. Povestea apartine companiei Hill & Knowlton si a costat 10 milioane de

dolari. Aceasta a fost o stralucita operatiune de relatii publice (compania Hill & Knowlton era

la vremea respectiva a doua companie de PR din America).

Imaginea, in general si in special imaginea de televiziune, nu este atat o iluzie privind

cunoasterea, altfel spus o iluzie a faptului ca o persoana cunoaste un anumit lucru, pe cat este

un mijloc suplimentar de a crea individului o anumita teama de realitate. Astfel, imaginile

despre catastrofe sau accidente produse la distanta de individ si difuzate in jurnalele de stiri si

in diverse documentare difuzate de canale specializate de televiziune (Discovery, Animal

Planet, History), creeaza o anumita teama, concomitent cu faptul ca individul se simte in

siguranta prin faptul ca aceste evenimente se petrec departe de el.

Scurta istorie a etimologiei cuvantului imagine

Cuvantul ,,imagine" a colectionat de-a lungul istoriei acceptiuni multiple. Cuvantul

,,imagine" vine din limba latina, de la imago, imaginis care inseamna ,,in loc de". Anticii

utilizau sinonime aproximative precum efigie sau simulacru. Grecii aveau in vocabular

cuvantul eikon, prin care denumeau ,,ceea ce reproduce, ceea ce reprezinta, in sensul ca reda

prezentului o anumita realitate". Acest cuvant a generat calificativul ,,iconic". Grecii aveau si

un sinonim apropiat ca sens, cuvantul ,,eidolon", care a generat in limba franceza substantivul

,,idole". in acceptiunea comuna, cuvantul ,,imagine" se refera la o reprezentare plastica, mai

exact grafica, a unui obiect sau a unui concept. Dar cuvantul ,,imagine" are mai multe sensuri,

in functie de domeniul in care este utilizat. Asfel, avem ,,imagine luminoasa" care este

studiata de fizicieni. Aceasta imagine este formata din cuante de energie, fotoni, emise sau

reflectate de corpuri. in acest sens, tot ceea ce noi putem sa vedem este imaginea luminoasa

emisa de soare sau de un obiect incandescent. Cuvantul ,,imagine" se poate referi si la

imaginea retiniana, rezultata in urma reactiei celulelor nervoase fotosensibile din retina.

Studiul acestui tip de imagine este realizat de medici, biologi, specialisti in fiziologie, si nu in

ultimul rand de biotehnologi, care analizeaza structura anatomica a retinei si modul de

functionare a celulelor nervoase specializate. Rezultatele acestor studii sunt valorificate in

chirurgia ochiului si in cercetarile privind redarea vederii prin dispozitive electronice, cu

interfata biologica.

Bibliografie:

1. Cizek Eugen, Secventa romana, Editura Politica, Bucuresti, 1986

2. McQuail Denis, Windahl Sven, Modele ale comunicarii, pag. 113, Editura comunicare.ro,

Bucuresti, 2001

3. Blumler J. G., Katz. E., The Uses of Mass Communication, Newbury Park, CA: Sage, 1974

McQuail Denis, Mass Communication Theory: An Introduction, London, Sage, 1987

4. Evra Judith, Television and Child Development,, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, 1990

5. Fiske John, Introducere in stiintele comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2003

6. Lull James, Inside Family Viewing: Etnografic Research on Television's Audiences,

Routlege, London, 1990

7. McQuail Denis, Windahl Steven, Modele ale comunicarii, Editura comunicare.ro,

Bucuresti, 2001

8. Thomson John B., Media si modernitatea, Editura Antet, Bucuresti

9. *** De la silex la siliciu, colectie de studii sub ingrijirea lui Giovanni Giovannini, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1989.

10. Tannenbaum Percy, Convorbiri cu Carlo Santori, revista universitatii Berkeley,

septembrie 1982

11. King Larry, Secretele comunicarii, Editura Amaltea, Bucuresti, 1999.

12. Keyserling Herman, Analiza spectrala a Europei, Editura Institutul European, Iasi, 1993.

13. Ferari Segio, Ramonet Ignacio, Dezbateri la forumul social de la Porto Alegre, 6 februarie

2002.

14. Stavre Ion, Reconstructia societatii romanesti prin audiovizual, Editura Nemira,

Bucuresti, 2004.

15. Gerbner George, ,,Cultural indicators: the case of violence in television drama", Annals of

the American Association of Political and Social Science, nr. 338, pag. 69 - 81, 1970.

16. *** Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, Editura Metropol, Bucuresti,

1992.

17. Nicolae Stanciu, Petre Varlan, Managementul televiziunii,, Editura Libra Vox, Bucuresti,

2001

18. Nicolescu Ovidiu, Strategii manageriale de firma, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

19. Anuarul Statistic al Romaniei, 1998, Comisia Nationala de Statistica

20. Hennebelle, Guy, ,,Les Televisions du Monde", pag. 208, nr.12, Cinem Action, 1995.

21. Popescu, Cristian F., Practica jurnalismului de informare, pag. 49, Ed. Universitatii

"Lucian Blaga", Sibiu, 1998.

22. Freund,Andreas, Journalisme et mesinformation, pag. 22, Editions la pensee Sauvages,

Paris, 1991.

23. Palmer, John., "The media An introduction", pag. 377, 1998.

24. Molotch,Harvey & Lester,Marilyn, "Informer-une conduite deliberee. De l'usage

strategique des evenements", in Reseaux, no.75,1996

25. Charandeau, Patrick," Les Conditions d- un typologie des genres televisuales

d- information", pag. 79 - 100, Reseaux, no.81, 1997.

26. http www.stateofthenewsmedia.com-2006-printable jos overview

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Comunicare audio vizuala.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
114 pagini
Imagini extrase:
114 imagini
Nr cuvinte:
58 405 cuvinte
Nr caractere:
303 722 caractere
Marime:
2.72MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Comunicare
Tag-uri:
comunicare, mesaj, transmitere, emitator, receptor
Predat:
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice , Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Materie:
Comunicare
Profesorului:
Conf. Univ.dr. Ion Stavre
Sus!