Cursul de comunicare audiovizuala din anul II se concentreaza asupra cunostintelor despre
productia de televiziune, intrucat dezvoltarea tehnologiei digitale a dus la modificarea
profunda a peisajului audiovizual international. Imaginea de televiziune este din ce in ce mai
accesibila, devenind o componenta fundamentala a comunicarii. Productia de opere
audiovizuale difuzate de retelele de televiziune s-a dezvoltat si diversificat, comunicarea
externa a organizatiilor utilizeaza din ce in ce mai mult imaginea de televiziune, paginile de
web ale organizatiilor folosesc intens imaginile de televiziune, imagilile virtuale sau
tehnologia flash ceea duce la aparitia unor secvente animate. Un exemplu spectaculos il
reprezinta paginile de web ale companiilor care produc si comercializeaza automobile.
Prezentarea traditionala a fiselor cu caracteristicile tehnice ale automobilelor este completata
sau chiar inlocuita cu imagini in miscare. in Romania un exemplu recent, 2006, este campania
de lansare a modelului Seat Leon, care a beneficiat de o pagina de web proprie cu imagini in
miscare, realizate in sistem flash.
Cunostintele prezentate in acest curs, despre imaginea de televiziune si tehnica scrisului
pentru televiziune, permit realizarea unor productii de televiziune, din punct de vedere al
duratei, de la nivelul unui clip pana la nivel de reportaj si documentar.
Comunicarea audiovizuala, intr-o facultate de comunicare, poate fi abordata dintr-o dubla
perspectiva: din perspectiva relatiilor publice, care este perspectiva comunicatorului, cel care
difuzeaza informatii si perspectiva jurnalistilor, cei care primesc, prelucreaza si difuzeaza
publicului informatiile primite. Responsabilitatea fata de public, atat a comunicatorilor cat si a
jurnalistilor este uriasa. Necunoasterea modului de reactie a publicului la informatiile
difuzate, poate crea situatii dramatice.
Prezentam in continuare doua exemple din istoria mass-media care demonstreaza forta
extraordinara a mijloacelor de comunicare in masa: piesa radiofonica "Razboiul lumilor",
dramatizare de Orson Wells dupa romanul lui Herbert G. Wells. Emisiunea s-a difuzat in
seara zilei de 30 octombrie 1938, de postul de radio Columbia (CBS). Din 6 milioane de
ascultatori, 1 milion a pornit la drum, 1 milion de oameni panicati. Emisiunea s-a difuzat in
paralel cu o emisiune de mare succes a unui post rival, NBC, care avea la acea ora una dintre
cele mai populare emisiuni de varietati ale vremii, cu Charlie Mc Carthy. Personajul era de un
comic grosier si smulgea hohote de ras milioanelor de ascultatori. in atmosfera tensionata a
anului 1938 Charlie Mc Carthy ii ajuta pe oameni sa se destinda, pe cand Orson Wells, nu. De
aceea oamenii l-au preferat pe Mc Carthy. Dupa ce s-a terminat emisiunea de divertisment,
NBC-ul a introdus un moment publicitar, platit de un renumit trust al cafelei. Atunci radio
ascultatorii au comutat pe lungimea de unda a Columbiei, nimerind in mijlocul "razboiului
lumilor". Fiind vorba despre o emisiune realizata sub forma unui magazin de actualitati si
neexistand mesaje de avertizare difuzate periodic, ascultatorii, care nu au urmarit de la inceput
emisiunea lui Wells, au confundat imaginarul piesei de teatru radiofonic cu realitatea. Am
evocat acest moment memorabil din istoria radioului pentru ca ilustreaza foarte bine
capacitatea de influentare pe care a avut-o acest canal de comunicare pana la aparitia
televiziunii. Astazi radioul a fost detronat de televiziune, din punct de vedere al fortei de
impact emotional asupra oamenilor. Mai trebuie sa subliniem un aspect foarte important:
Orson Wells nu a dorit sa produca un asemenea haos. Haosul a fost rezultatul conjuncturii in
care ascultatorii au primit mesajul piesei de teatru radiofonic, care, repetam, nu a avut
semnale de avertizare, jingle-uri, cortine sonore, etc. Aceasta situatie poate fi considerata si un
exemplu de zapping in epoca radioului. Continuam acum cu un alt exemplu de influenta
asupra publicului, de data aceasta a televiziunii. Diferenta fata de cazul lui Wells este
fundamentala: aici s-a dorit influentarea masiva a publicului! inainte de inceperea primului
4
razboi din Golf, doar aproximativ 15% dintre americani sustineau interventia americana.
Fostul presedinte George Bush a pornit prin tara intr-un lung turneu, cu scopul de a convinge
natiunea americana sa sustina intrarea in razboi. in aceasta perioada, televiziunile americane
au difuzat un reportaj dramatic in care o tanara studenta irakiana povesteste in fata camerelor
de luat vederi despre uciderea nou-nascutilor din maternitatile kuwaitiene de catre soldatii
irakieni. Protectia copilului este o tema deosebit de sensibila in SUA, ceea ce a facut ca
reportajul sa aiba un ecou extraordinar. George Bush s-a referit de mai multe ori la acest
reportaj in turneul sau, utilizandu-l ca argument in favoarea intrarii Americii in razboi. Dupa
ce numarul americanilor care sustineau interventia a ajuns la 84%, s-a declansat razboiul.
Ulterior s-a dovedit ca povestea a fost un montaj, studenta fiind de fapt fiica ambasadorului
Kuwaitului in SUA. Povestea apartine companiei Hill & Knowlton si a costat 10 milioane de
dolari. Aceasta a fost o stralucita operatiune de relatii publice (compania Hill & Knowlton era
la vremea respectiva a doua companie de PR din America).
Imaginea, in general si in special imaginea de televiziune, nu este atat o iluzie privind
cunoasterea, altfel spus o iluzie a faptului ca o persoana cunoaste un anumit lucru, pe cat este
un mijloc suplimentar de a crea individului o anumita teama de realitate. Astfel, imaginile
despre catastrofe sau accidente produse la distanta de individ si difuzate in jurnalele de stiri si
in diverse documentare difuzate de canale specializate de televiziune (Discovery, Animal
Planet, History), creeaza o anumita teama, concomitent cu faptul ca individul se simte in
siguranta prin faptul ca aceste evenimente se petrec departe de el.
Scurta istorie a etimologiei cuvantului imagine
Cuvantul ,,imagine" a colectionat de-a lungul istoriei acceptiuni multiple. Cuvantul
,,imagine" vine din limba latina, de la imago, imaginis care inseamna ,,in loc de". Anticii
utilizau sinonime aproximative precum efigie sau simulacru. Grecii aveau in vocabular
cuvantul eikon, prin care denumeau ,,ceea ce reproduce, ceea ce reprezinta, in sensul ca reda
prezentului o anumita realitate". Acest cuvant a generat calificativul ,,iconic". Grecii aveau si
un sinonim apropiat ca sens, cuvantul ,,eidolon", care a generat in limba franceza substantivul
,,idole". in acceptiunea comuna, cuvantul ,,imagine" se refera la o reprezentare plastica, mai
exact grafica, a unui obiect sau a unui concept. Dar cuvantul ,,imagine" are mai multe sensuri,
in functie de domeniul in care este utilizat. Asfel, avem ,,imagine luminoasa" care este
studiata de fizicieni. Aceasta imagine este formata din cuante de energie, fotoni, emise sau
reflectate de corpuri. in acest sens, tot ceea ce noi putem sa vedem este imaginea luminoasa
emisa de soare sau de un obiect incandescent. Cuvantul ,,imagine" se poate referi si la
imaginea retiniana, rezultata in urma reactiei celulelor nervoase fotosensibile din retina.
Studiul acestui tip de imagine este realizat de medici, biologi, specialisti in fiziologie, si nu in
ultimul rand de biotehnologi, care analizeaza structura anatomica a retinei si modul de
functionare a celulelor nervoase specializate. Rezultatele acestor studii sunt valorificate in
chirurgia ochiului si in cercetarile privind redarea vederii prin dispozitive electronice, cu
interfata biologica.
1. Cizek Eugen, Secventa romana, Editura Politica, Bucuresti, 1986
2. McQuail Denis, Windahl Sven, Modele ale comunicarii, pag. 113, Editura comunicare.ro,
Bucuresti, 2001
3. Blumler J. G., Katz. E., The Uses of Mass Communication, Newbury Park, CA: Sage, 1974
McQuail Denis, Mass Communication Theory: An Introduction, London, Sage, 1987
4. Evra Judith, Television and Child Development,, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, 1990
5. Fiske John, Introducere in stiintele comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2003
6. Lull James, Inside Family Viewing: Etnografic Research on Television's Audiences,
Routlege, London, 1990
7. McQuail Denis, Windahl Steven, Modele ale comunicarii, Editura comunicare.ro,
Bucuresti, 2001
8. Thomson John B., Media si modernitatea, Editura Antet, Bucuresti
9. *** De la silex la siliciu, colectie de studii sub ingrijirea lui Giovanni Giovannini, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1989.
10. Tannenbaum Percy, Convorbiri cu Carlo Santori, revista universitatii Berkeley,
septembrie 1982
11. King Larry, Secretele comunicarii, Editura Amaltea, Bucuresti, 1999.
12. Keyserling Herman, Analiza spectrala a Europei, Editura Institutul European, Iasi, 1993.
13. Ferari Segio, Ramonet Ignacio, Dezbateri la forumul social de la Porto Alegre, 6 februarie
2002.
14. Stavre Ion, Reconstructia societatii romanesti prin audiovizual, Editura Nemira,
Bucuresti, 2004.
15. Gerbner George, ,,Cultural indicators: the case of violence in television drama", Annals of
the American Association of Political and Social Science, nr. 338, pag. 69 - 81, 1970.
16. *** Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, Editura Metropol, Bucuresti,
1992.
17. Nicolae Stanciu, Petre Varlan, Managementul televiziunii,, Editura Libra Vox, Bucuresti,
2001
18. Nicolescu Ovidiu, Strategii manageriale de firma, Editura Economica, Bucuresti, 1996.
19. Anuarul Statistic al Romaniei, 1998, Comisia Nationala de Statistica
20. Hennebelle, Guy, ,,Les Televisions du Monde", pag. 208, nr.12, Cinem Action, 1995.
21. Popescu, Cristian F., Practica jurnalismului de informare, pag. 49, Ed. Universitatii
"Lucian Blaga", Sibiu, 1998.
22. Freund,Andreas, Journalisme et mesinformation, pag. 22, Editions la pensee Sauvages,
Paris, 1991.
23. Palmer, John., "The media An introduction", pag. 377, 1998.
24. Molotch,Harvey & Lester,Marilyn, "Informer-une conduite deliberee. De l'usage
strategique des evenements", in Reseaux, no.75,1996
25. Charandeau, Patrick," Les Conditions d- un typologie des genres televisuales
d- information", pag. 79 - 100, Reseaux, no.81, 1997.
26. http www.stateofthenewsmedia.com-2006-printable jos overview
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.