Curs / Chimie Organică / Facultate
Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate ce conţin ca grupare funcţională o legătură C=C. Se numesc şi olefine de la latinescul oleum faciens (etena formează 1,2-dicloretan care este ulei). Alchene aciclice , cu formula moleculară, CnH2n ALCHENEALCHENE Exerciţiu: Indicaţi structura...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Proprietăţi fizice caracteristice Au caracter mai polar decât alcoolii corespunzători Solubilitatea în apă mai mare a fenolului comparativ cu a ciclohexanolului se datorează legăturilor de hidrogen mai puternice. Legătura O-H când nu este ionizată este mai puternic polarizată decât...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Clasificare O clasificare a lor poate fi făcută conform precizărilor IUPAC, ţinând seama de numărul de atomi din inel (5,6) şi de numărul de heteroatomi (1,2,3,4 etc.). Compuşi heterociclici pentaatomici Compuşi heterociclici hexaatomici COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI CU UN...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Acizii organici care conţin alături de grupa carboxil una sau mai multe grupe hidroxil în radicalul de hidrocarbură se numesc hidroxiacizi (oxiacizi). Ei pot fi: acizi alcooli şi acizi fenoli. HIDROXIACIZI ALIFATICI (ACIZI ALCOOLI) Nomenclatura Hidroxiacizii se denumesc adăugând...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Proprietăţi chimice Formarea de săruri . Mercaptide. Tiolii se dizolvă în soluţie de hidroxid alcalin şi formează săruri solubile în apă . Sărurile tiolilor se numesc şi mercaptide Oxidarea tiolilor Sistemul redox tiol-sulfură este important în special în sistemele biologice. Multe...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Introducere Zaharidele sunt compuşi naturali. Numele lor de hidraţi de carbon provine de la raportul hidrogen/oxigen egal cu cel din apă. Formula generală Cn(H2O)n a acestor compuşi naturali în care H:O respectă raportul H:O din apă a dus la denumirea de hidraţi de carbon. Dar şi...
Curs / Chimie Organică / Facultate
II.4.6. Compusi carbonilici nesaturati II.4.6.1. Definitie. Clasificare. Compusi functionali care contin, pe langa gruparea functionala divalenta carbonil >C=O, o legatura dubla >C=C<: a) avand cele doua legaturi duble c u m u l a t e: R-CH=C=O aldocetene C=C=O cetocetene R R sp2...
Curs / Chimie Organică / Facultate
5.1. Definitie, Rol biochimic, Istoric, Caracterizare generala, Clasificare, Acizii nucleici sunt compusi macromoleculari cu o structura extrem de complexa, ce se gasesc in toate celulele vii inclusiv virusuri. Ei formeaza impreuna cu proteinele, nucleoproteidele deosebit de...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Metaboliti primari si secundari II Produse odorante si aromatizante Introducere Interesul oamenilor pentru arome şi parfumuri nu s-a pierdut de-a lungul anilor. Civilizaţia egipteană le utiliza deja în scopuri culinare, medicale, în tehnica îmbălsămării. Ca o consecinţă,...
Curs / Chimie Organică / Facultate
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Spectrometria de masă este cea mai sensibilă metodă de analiză structurală. Ea diferă fundamental de celelalte tehnici spectrale uzuale (rezonanţa magnetică nucleară, spectrometria în infraroşu, în ultraviolet etc) prin faptul că nu implică utilizarea...
Curs / Chimie Organică / Facultate
1. ETENA 1. Generalităţi Etena este hidrocarbura cu cele mai numeroase utilizări în industria petrochimică, fiind denumită pentru acest motiv „regina petrochimiei” Ea are această poziţie dominantă pentru că se obţine relativ uşor din farcţiunile pertoliere, la un preţ de cost nu...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Introducere Chimia organică se conturează ca ştiinţă abia la începutul secolului al 19-lea, odată cu preocupările privind izolarea, purificarea şi studiul substanţelor provenite din organismele vegetale şi animale. Chimiştii (Scheele, Rouelle, în anii 1770-1780) au izolat substanţe...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Titanatul de bariu (BaTiO3) este un material ceramic foarte versatil pentru fabricarea diferitelor sisteme electronice, de ex. sisteme de încălzire autocontrolate, demagnetizanţi pt televizoare color, evaporatoare de combustibil, varistori, echipamente de aer condiţionat, etc, datorită...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Utilizarea fibrelor ca elemente de armare a matricelor de sticlă silicatică sau vitroceramică a început abia după 1960. De atunci s-a folosit o largă varietate de compoziţii pentru matrice precum şi multe tipuri de fibre de armare Procedee obţinere fibre oxidice vitroase: tragere...
Curs / Chimie Organică / Facultate
Curs 2 Matrici si materiale de armare pentru compozite performante - Fibre oxidice vitroase - (1500/3000 cm2/g, funcţie de diametru), obținute din topitură de sticlă prin tehnici speciale - STRUCTURA FIBRELOR VITROASE - Structura fibrelor oxidice vitroase este similară cu cea a...