Cromul

Simbol chimic: Cr

Configuratia electronica:2e 8e 13e 1e; 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d5 4s1 , element d; electronegativitatea 1,6.

Numarul de protoni: 24

Numarul de neutroni:28

Numarul de electroni:24

Element chimic cu caracter metalic, din grupa a Vl-a secundara Z 24, masa atomica 51,996, structura invelisului electronic exterior 3d54s, valenta II III, IV, V, VI.

Istoric: Cromul a fost descoperit in anul 1797, de chimistul francez Nicolas Vanquelin, iar numele sau deriva de la cuvintul grecesc Cromos (culoare), deoarece combinatiile acestui nou element sint multicolore.

In lucrarile efectuate pentru determinarea cromului, Vanquelin s-a folosit de probe dintr-un mineral al cromului si plumbului numit crocoit si care in realitate era cromat de plumb (CrO4Pb). Acest mineral, de culoare rosietica, fusese identificat in anul 1762, in Siberia. A primit numele de crocoit de la cuvintul grecesc crocos, care inseamna scortisoara (pe baza asemanarii de culori). Analizind crocoitul, Vanquelin a obtinut un precipitat greu de plumb si o solutie de culoare galbena de acid cromic. Prin incalzirea acidului cromic cu carbune, Vanquelin a obtinut primele cantitati de crom.

Mai tarziu, fizicianul francez A. E. Becquerel, in 1843, reuseste sa obtina crom metalic, pe cale electrolitica, iar in 1898, Goldschmit il obtine prin metoda aluminotermica.

Cromul este un metal destul de raspindit in scoarta pamintului dar numai sub forma de combinatii chimice, clarkul sau avind valoarea de 0,033%.

Obtinere:Cele mai importante minereuri utilizate la extragerea cromului sint : cromit (oxid de crom si fier -- FeO o Cr2O3) , crocoitul (cromat de plumb -- Pb CrO4), magnocromit sau oxid de fier, crom si magneziu -- (Fe o Mg) Cr2O4 si picotit sau oxid de fier, crom, magneziu si aluminiu -- (Fe o Mg) (Cr o Al)2O4. Minereul de baza folosit la extragerea cromului este cromitul si in metalurgia cromului se disting doua etape mai importante si anume : fabricarea oxidului de crom si obtinerea cromului metalic. In vederea fabricarii oxidului de crom se procedeaza mai intii la topirea cromitului in amestec cu carbonat de potasiu, operatie care se face intr-un cuptor cu reverberatie. In jectind, in baie, oxigen se formeaza cromat de potasiu, oxid de, fier s si bioxid de carbon, potrivit reactiei:

2 FeCr2O4 + 4 K2CO3 + 3,5 O2 = 4 K2CrO4 + Fe2O3 + 4 CO2.

Proprietatile fizice si chimice: Cromul este un metal de culoare alba-stralucitoare si cristalizeaza in sistemul cubic cu volum centrat fara a mai prezenta si alte forme alotropice. Este greu fuzibil, maleabil, ductil si tenace. Impurificat cu carbon si hidrogen devine dur si fragil.

Face parte din categoria metalelor putin reactive, in stare compacta prezinta o rezistenta deosebita fata de oxigen si agentii atmosferici chiar si la temperaturi ridicate. La temperatura inalta se combina cu hidrogenul, azotul, halogeni, siliciu etc. Cu carbonul formeaza, in principal, trei tipuri de carburi: Cr4C: Cr7C3 si Cr3C2. Se dizolva in acidul clorhidric si acidul sulfuric diluati si este stabil fata de acidul azotic si apa regala. Aceasta pasivitate se datoreaza formarii unei pelicule subtiri, aderente, protectoare si continue de Cr2O3 pe suprafata metalului, in stare pulverulenta cromul prezinta o activitate chimica mai ridicata.

Inca din veacul trecut s-a observat ca adausurile de crom in otel contribuie la cresterea caracteristicilor mecanice precum si a rezistentei la coroziune ale acestuia. Dar, influenta favorabila pe care o exercita cromul asupra otelului nu a fost exploatata decit foarte putin pina in anii care au precedat primul razboi mondial, in prezent se poate spune ca cromul constituie principalul element de aliere al otelurilor. Otelurilor cu continuturi mai scazute de crom (0,3--4%) poseda o duritate ridicata si o buna rezistenta de rupere la tractiune. S-a stabilit ca prin adaos de l % Cr se mareste rezistenta de rupere la tractiunea otelurilor cu 8--10 daN/mm2 in timp ce alungirea scade cu 1,5 %. La continuturi mai mari de crom in structura otelurilor iau nastere carburile de crom. Cind continutul de carbon este mai mic se formeaza C3Cr7 iar la continuturi mai ridicate de carbon are loc formarea cementitei aliate (CrC)3Fe. Otelurie cu 12%Cr sint oteluri antiacide