Microbiologa alimntara

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CUPRINS
I NOTIUNI INTRODUCTIVE 7
1.1 ISTORIA DEZVOLTARII MICROBIOLOGIEI 7
1.2 CLASIFICAREA SI OBIECTIVELE STIINTELOR MICROBIOLOGICE APLICATIVE 8
II CLASIFICAREA MICROORGANISMELOR SI CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR GRUPE CU IMPORTANTA IN INDUSTRIA ALIMENTARA 10
2.1 CLASIFICAREA GENERALA A MICROORGANISMELOR 10
2.2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE MICROORGANISME CU IMPORTANTA IN INDUSTRIA ALIMENTARA 11
2.2.1 Drojdii. Definitie. Rol. Raspandire. Caractere Morfofiziologice generale. Structura celulei de drojdie. Reproducere 11
2.2.2 Mucegaiuri. Definitie. Rol. Raspandire. Crestere. Reproducere. Specii de mucegaiuri cu importanta in industria alimentara 16
2.2.3 Bacterii. Definitie. Raspandire. Caractere morfofiziologice generale. Caractere coloniale. Structura interna si externa. Structuri extraparietale. Reproducerea si sporularea bacteriilor. Criterii de clasificare generala a bacteriilor 21
III NUTRITIA MICROORGANISMELOR 26
3.1 CONDITIILE DE DESFASURARE A PROCESULUI DE NUTRITIE 27
3.2 MODALITATI DE TRANSPORT AL NUTRIENTILOR 28
3.3 TIPURI DE NUTRITIE 30
3.4 MEDII DE CULTURA 36
IV CULTURI PURE 41
4.1 TEHNICI GENERALE DE IZOLARE DIN MEDII NATURALE SI OBTINEREA CULTURILOR PURE 41
4.2 DINAMICA DE DEZVOLTARE A CELULELOR MICROBIENE 43
4.3 METODE DE CULTIVARE A MICROORGANISMELOR 46
4.4 CONSERVAREA CULTURILOR PURE 47
V INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA MICROORGANISMELOR 49
5.1 FACTORI EXTRINSECI 50
5.1.1 Factori fizici 50
5.1.2 Factori extrinseci de natura mecanica 61
5.1.3 Factori extrinseci - substante chimice 63
5.2 FACTORI INTRINSECI 67
5.2.1 Compozitia chimica 67
5.2.2 Structura naturala a alimentelor 68
5.2.3 Prezenta unor factori antimicrobieni 69
5.2.4 Potentialul de oxido - reducere 70
5.2.5 PH - ul alimentelor 71
5.3 FACTORI IMPLICITI DE INFLUENTA ASUPRA GRUPELOR DE MICROORGANISME AFLATE CONCOMITENT IN ACELASI SUBSTRAT 72
VI BIOENERGETICA PROCESELOR METABOLICE 75
6.1 CAI CATABOLICE 76
6.2 CAI ANABOLICE 77
VII DEFINIREA SI CLASIFICAREA FERMENTATIEI 82
7.1 FERMENTATIA ALCOOLICA 83
7.1.1 Agenti tipici - drojdii fermentative 83
7.1.2 Factorii care influenteaza viteza de fermentatie 84
7.1.3 Surse industriale de glucide 86
7.1.4 Fermentatia alcoolica in mediul sulfitic si alcalin 88
7.1.5 Fermentatia alcoolica produsa de bacterii 89
7.2 FERMENTATIA LACTICA 89
7.2.1 Caractere morfofiziologice generale ale bacteriilor lactice 89
7.2.2 Caractere taxonomice si clasificarea bacteriilor lactice 90
7.2.3 Aspecte practice ale fermentatiei lactice 91
7.3 FERMENTATIA PROPIONICA 93
7.3.1 Caractere morfofiziologice ale bacteriilor propionice 93
7.3.2 Clasificarea bacteriilor propionice 93
7.3.3 Aspecte practice ale fermentatiei propionice 94
7.4 FERMENTATIA BUTIRICA 94
7.4.1 Caractere morfofiziologice si taxonomice ale bacteriilor butirice 95
7.4.2 Aspecte practice ale fermentatiei butirice 95
7.5 PROCESE METABOLICE AEROBE 97
7.5.1 Fermentatia acetica 97
7.5.2 Fermentatia gluconica 99
7.5.3 Fermentatia citrica 100
7.5.4 Fermentatii oxidative diverse 101
VIII DEGRADAREA MICROBIOLOGICA A COMPUSILOR ORGANICI MACROMOLECULARI 102
8.1 DEGRADAREA POLIOZELOR 102
8.2 DEGRADAREA SUBSTANTELOR PECTICE 104
8.3 DESCOMPUNEREA LIPIDELOR 104
8.4 DEGRADAREA ACIZILOR NUCLEICI 105
8.5 DEGRADAREA CHITINEI 105
8.6 TRANSFORMAREA PROTIDELOR 105
IX MICROBIOLOGIA GENERALA A PRODUSELOR ALIMENTARE 109
9.1 SURSE NATURALE DE MICROORGANISME 109
9.2 MICROBIOTA SPECIFICA A ALIMENTELOR 112
9.3 MICROBIOTA NESPECIFICA 112
9.3.1 Particularitati ale microorganismelor contaminante 112
9.3.2 Microorganisme de alterare 113
9.3.3 Microorganisme - agenti ai intoxicatiilor alimentare 115
X MICROBIOLOGIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR DERIVATE 120
10.1 SURSE DE CONTAMINARE 120
10.2 MICROBIOLOGIA LAPTELUI PRAF 124
10.3 MICROBIOLOGIA PRODUSELOR LACTATE ACIDE 125
10.4 MICROBIOLOGIA UNTULUI 129
10.5 MICROBIOLOGIA BRANZETURILOR 130
XI MICROBIOLOGIA CARNII SI A PREPARATELOR DIN CARNE 137
11.1 SURSE DE CONTAMINARE 137
11.2 MICROBIOLOGIA CARNII DE PASARE 140
11.3 MICROBIOLOGIA CARNII DE PESTE 141
11.4 MICROBIOLOGIA PREPARATELOR DIN CARNE 142
XII MICROBIOLOGIA OUALOR 147
XIII MICROBIOLOGIA VINULUI 149
XIV PROCESE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA SPIRTULUI SI A BERII 154
14.1 MICROBIOLOGIA SPIRTULUI 154
14.2 MICROBIOLOGIA BERII 155
XV PROCESE MICROBIOLOGICE IN INDUSTRIA DE MORARIT PANIFICATIE SI A PASTELOR FAINOASE 161
15.1 MICROFLORA CEREALELOR 161
15.2 MICROFLORA FAINURILOR 164
15.3 PROCESE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA PAINII 164
15.4 PROCESE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA PASTELOR FAINOASE 168
15.5 MICROBIOLOGIA BISCUITILOR 169
XVI PROCESE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA
DROJDIEI COMPRIMATE 170
16.1 MICROORGANISME DE CONTAMINARE 171
16.2 PROCESE MICROBIOLOGICE LA PASTRAREA DROJDIEI COMPRIMATE 171
XVII PROCESE MICROBIOLOGICE IN INDUSTRIA ZAHARULUI SI A PRODUSELOR ZAHAROASE 174
17.1 ASPECTE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA PRODUSELOR ZAHAROASE 177
17.2 ASPECTE MICROBIOLOGICE LA FERMENTAREA BOABELOR DE CACAO SI LA PRODUCEREA CIOCOLATEI 178
XVIII MICROBIOLOGIA ULEIULUI SI A GRASIMILOR COMPLEXE 180
18.1 ROLUL MICROORGANISMELOR LA CULTIVAREA SI PASTRAREA SEMINTELOR OLEAGINOASE 180
18.2 ASPECTE MICROBIOLOGICE LA FABRICAREA ULEIULUI 182
18.3 MICROBIOLOGIA GRASIMILOR COMPLEXE: MARGARINA, MAIONEZA 183
XIX MICROBIOLOGIA FRUCTELOR 185
XX MICROBIOLOGIA LEGUMELOR 189
XXI MICROBIOLOGIA CONSERVELOR 193

Extras din curs:

Ziua de nastere a bacteriologiei - 24 aprilie 1676, cand Anthonie van Leeuwenhoek (1632 - 1723) a transmis Societatii Regale de Stiinte din Londra, un referat stiintific in care sunt descrise microorganismele din mediul ambiant si care produc fermentatie. El era un bun slefuitor al lentilei si a construit un aparat care marea de 300 de ori, descoperind aceste fiinte pe care le denumeste animalule. Incepe sa se desfasoare o etapa lunga privind morfologia si raspandirea microorganismelor.

Prima perioada a dezvoltarii microbiologiei:

I Perioada morfologica (200 ani)

In aceasta perioada se remarca Lazzaro Spalanzani (1799) prin cercetarile sale experimentale demonstrand ca: microorganismele nu sunt de origine divina, ca aparitia lor in produse se explica prin faptul ca ele au fost contaminate si ca prin inmultire ele actioneaza conducand la fermentatii sau alterari.

II Perioada fiziologica - incepe ca urmare a activitatii si cercetarilor marelui savant Louis Pasteur (1822 - 1885) care pune in evidenta rolul drojdiilor in produsele de fermentatie, studiaza bolile vinului si ale berii datorate bacteriilor lactice si butirice si traseaza curbele de distrugere termica a microorganismelor care produc alterari ale produselor fermentate, tratament cunoscut sub denumirea de pasteurizare.

Louis Pasteur a intuit ca fiecare boala e produsa de un agent specific care odata cunoscut poate folosi la preparare de vaccinuri: impotriva turbarii, impotriva holerei.

In aceasta perioada Robert Koch (1843 - 1910) a studiat bacteriile producatoare de boli: bacilul tuberculozei Mycobacterium tuberculosis.

In 1892 Dimitrie Ivanovski descopera particulele virale, infectioase, strict parazite care produc boli grave la plante, animale, insecte, marcand aparitia virusologiei.

Alexander Flemming descopera in 1928 primul antibiotic: penicilina.

Victor Babes (1854 - 1926) este fondatorul microbiologiei in tara noastra. A descoperit peste 40 de tipuri de microbi, a studiat colorarea vitala a microorganismelor, a cercetat cu rezultate remarcabile boala turbarii si efectul vaccinului antirabic in aceeasi perioada cu Pasteur. La 29 de ani a publicat primul tratat de Bacteriologie impreuna cu V. Cornil - autorul primului tratat de bacteriologie aparut in lume (1885) si a stabilit tehnici de laborator pentru cultivarea microorganismelor si metode de colorare.

Descoperirea echipamentului enzimatic existent in celule de drojdie, in 1897, apartine fratilor Buchner care arata ca fermentatia are aplicatii importante in domeniul seroterapiei - seruri obtinute prin tratarea microorganismelor producatoare de boli. In diagnosticarea turbarii se cunosc corpusculii Babes - Negri.

Ioan Cantacuzino - intemeietorul Institutului de microbiologie din Romania a contribuit cu importante studii in imunologie, seroterapie.

Traian Savulescu a studiat, cu rezultate remarcabile, domeniul mucegaiurilor fitopatogene.

In domeniul bacteriologiei medicale s-au remarcat: Stefan Nicolau, D. Combinescu, Constantin Levatidi, M. Ciuca.

Dumitru Motoc (1898 - 1969) - fost conducator al Facultatii de Industrii Alimentare din Galati in perioada 1948 - 1969 a elaborat peste 100 de lucrari referitoare la fermentatie.

1.2 CLASIFICAREA SI OBIECTIVELE STIINTELOR MICROBIOLOGICE APLICATIVE

MICROBIOLOGIA - o stiinta biologica fundamentala care studiaza morfologia, fiziologia si sistematica microorganismelor, originea si evolutia lor, fenomene de ereditate si variabilitate microbiana si reprezinta un sistem organizat de cunostinte privind legile dupa care se desfasoara viata microorganismelor.

MICROORGANISMELE - sisteme complexe, mono- sau pluricelulare, cu celule de tip procariot sau eucariot, inzestrate cu un metabolism propriu si continuitate genetica, foarte diversificate ca forma, dimensiuni si activitate metabolica.

Dezvoltarea microbiologiei generale a condus la aparitia unor discipline microbiologice cu caracter aplicativ: - virusologia - studiul virusurilor; bacteriologia - studiul bacteriilor; micologia - studiul micromicetelor.

Numeroase discipline microbiologice s-au dezvoltat pe mai multe domenii de cercetare: microbiologia chimica, microbiologia acvatica, microbiologia solului, microbiologia cosmica; dintre acestea s-au desprins cele cu caracter aplicativ: microbiologia produselor alimentare, microbiologia industriala, biotehnologia.

MICOBIOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE - stiinta cu caracter aplicativ care studiaza structura, proprietatile, morfofiziologia organismelor cu implicatii in industria alimentara pentru cunoasterea urmatoarelor grupe de microorganisme : - microorganisme utile folosite sub forma de culturi starter pentru procese fermentative care stau la baza dezvoltarii subramurilor industriilor alimentare: drojdiile fermentative folosite la fabricarea berii, a vinului, a alcoolului etilic, in panificatie; bacteriile lactice si propionice folosite in industria laptelui si la conservarea produselor alimentare; - microorganisme daunatoare care produc alterari ale alimentelor sau care prin consum de alimente contaminate produc imbolnaviri ale consumatorului.

Microbiologia produselor alimentare sta la baza controlului microbiologic si igienico-sanitar in diferite procese tehnologice pentru a asigura obtinerea unor produse de calitate, prin respectarea normelor si standardelor microbiologice.

MICROBIOLOGIA INDUSTRIALA - stiinta de investigare si control a fermentatiilor, respectiv a acelor procese industriale catalizate de catre microorganisme selectionate sau de enzime produse de acestea, procese industriale din care rezulta un produs cu valoare economica, un produs eficient.

In prezent, cu ajutorul microorganismelor, se obtin peste 200 de produse la scara industriala, avantajos, numai pe cale microbiana

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Microbiologa alimntara
    • 102_108.DOC
    • 109_119.DOC
    • 120_130.DOC
    • 131_142.DOC
    • 143_153.DOC
    • 154_160.DOC
    • 161_169.DOC
    • 170_173.DOC
    • 174_179.DOC
    • 180_185.DOC
    • 186_191.DOC
    • 192_194.DOC
    • 21_25.DOC
    • 26_37.DOC
    • 38_48.DOC
    • 49_55.DOC
    • 56_61.DOC
    • 62_74.DOC
    • 75_81.DOC
    • 7_20.DOC
    • 82_101.DOC
    • CUPRINS2.DOC
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (5 voturi)
Nr fișiere:
22 fisiere
Pagini (total):
194 pagini
Imagini extrase:
192 imagini
Nr cuvinte:
61 559 cuvinte
Nr caractere:
357 175 caractere
Marime:
450.74KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Biologie
Tag-uri:
alimente, microorganisme, standarde microbiologice
Predat:
la facultate
Materie:
Biologie
Profesorului:
Rodica Rotar
Sus!