Automate programabile

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

1. INTRODUCERE 1-1
1.1. MICROPROCESORUL - REPERE GENERALE 1-1
1.2. OBIECTUL CARTII 1-5
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE 2-1
2.1 ARITMETICA NUMERELOR INTREGI 2-1
2.1.1 Aritmetica numerelor intregi, pozitive (fara semn) 2-3
2.1.2 Aritmetica numerelor intregi, cu semn 2-4
2.1.3 Aritmetica numerelor zecimale codificate binar (BCD) 2-6
2.1.4 Aritmetica numerelor fractionare 2-6
2.2 ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE 2-6
2.2.1 Logica booleana 2-7
2.2.2 Porti logice 2-8
2.2.3 Inversoare 2-9
2.2.4 Reprezentari logice alternative 2-9
2.2.5 Poarta tri-state 2-10
2.2.6 Bistabilul de tip D 2-10
2.2.7 Registre. 2-12
2.2.8 Multiplexoare 2-14
2.2.9 Demultiplexoare si decodificatoare 2-15
2.2.10 Circuite logice programabile (PLD) 2-16
3. MICROPROCESOARE - CONCEPTE GENERALE 3-1
3.1 MICROPROCESORUL --- PREZENTARE FUNCTIONALA 3-2
3.1.1 Functiile de baza ale microprocesorului 3-3
3.1.2 Aspectul temporal - secvential 3-6
3.1.3 Reprezentarea informatiei 3-6
3.1.4 Memorarea informatiei 3-7
3.1.5 Conceptul de program 3-9
3.2 CONCEPTUL DE MAGISTRALA 3-9
3.2.1 Magistrala de date 3-11
3.2.2 Magistrala de adrese 3-11
3.2.3 Magistrala de control 3-12
3.3 MICROPROCESORUL - PREZENTARE HARDWARE 3-13
3.3.1 Functia de control 3-13
3.3.2 Functia de memorare 3-22
3.3.3 Functia aritmetico-logica 3-25
3.3.4 Functia de intrare/iesire. 3-28
3.3.5 Microprogramarea 3-29
3.4 MEMORIA INTERNA A SISTEMULUI MICROCALCULATOR 3-31
BAZELE MICROPROCESOARELOR
iv
3.4.1 Memorii RAM 3-32
3.4.2 Memorii ROM 3-40
3.4.3 Organizarea tipica a memoriei sistemului microprocesor 3-43
3.5 SOFTWARE-UL SISTEMULUI MICROPROCESOR-ASPECTE GENERALE 3-44
3.5.1 Consideratii de baza 3-45
3.5.2 Moduri de adresare 3-46
3.5.3 Setul de instructiuni al microprocesorului 3-54
3.5.4 Utilizarea stivei programului 3-67
3.5.5 Limbajul de asamblare 3-70
3.5.6 Metodologia elaborarii programelor 3-73
3.6 ELEMENTE DE INTRARE/IESIRE ALE SISTEMELOR MICROPROCESOR 3-75
3.6.1 Operatii I/E efectuate sub controlul programului 3-77
3.6.2 Operatii de intrare/iesire efectuate prin intreruperi 3-82
3.6.3 Operatii de I/E efectuate prin acces direct la memorie 3-87
3.7 SISTEM MICROPROCESOR --- EXEMPLU 3-89
3.7.1 Structura hardware a sistemului 3-89
3.7.2 Structura software a sistemului 3-93
3.7.3 Concluzii 3-97
4. MICROPROCESORUL INTEL 8086 4-1
4.1 ARHITECTURA PROCESORULUI 4-2
4.1.1 EU - Unitatea de executie 4-3
4.1.2 BIU - Unitatea de interfata cu magistrala 4-4
4.1.3 Registrele de uz general 4-4
4.1.4 Registrele de segment 4-6
4.1.5 Registrul pointerului de instructiuni 4-6
4.1.6 Indicatorii de conditie 4-6
4.2 ORGANIZAREA MEMORIEI 4-8
4.2.1 Segmentarea memoriei 4-9
4.2.2 Generarea adresei fizice 4-10
4.2.3 Stiva 4-12
4.3 ORGANIZAREA SPATIULUI DE INTRARE/IESIRE 4-15
4.3.1 Spatiul de intrare/iesire propriu-zis 4-15
4.3.2 Porturile de I/E plasate in spatiul de memorie 4-15
4.4 SPECIFICATII HARDWARE 4-15
4.4.1 Definirea pinilor 4-15
4.4.2 Functionarea magistralei multiplexate 4-17
4.4.3 Circuitul de ceas 4-23
4.4.4 Modul minim/maxim. Controlerul de magistrala 8288 4-24
4.4.5 Selectia memoriei 4-29
4.4.6 Selectia si interfatarea porturilor de intrare/iesire 4-32
4.5 Sistemul de intreruperi 4-34
4.5.1 Sursele de generare a intreruperilor 4-34
4.5.2 Vectorii de intrerupere 4-35
4.5.3 Intreruperile externe 4-37
4.5.4 Intreruperile interne 4-40
4.5.5 Subrutina de tratare a intreruperii 4-41
CUPRINS
v
5. IMPLEMENTAREA INTERFETELOR DE INTRARE / IESIRE 5-1
5.1 IMPLEMENTAREA PORTURILOR DE INTRARE-IESIRE NUMERICE 5-1
5.1.1 Consideratii generale privind porturile de I/E numerice 5-1
5.1.2 Exemplu de schema de porturi de I/E numerice 5-2
5.1.3 Exemple de programarea porturilor de I/E numerice 5-6
5.2 IMPLEMENTAREA PORTURILOR DE INTRARE-IESIRE ANALOGICE 5-7
5.2.1 Implementarea interfetei convertorului analog-digital 5-7
5.2.2 Implementarea interfetei convertorului digital-analog 5-8
5.3 PORTURI SPECIALIZATE - INTERFETE SERIALE 5-10
5.3.1 Interfete seriale - notiuni generale 5-10
5.3.2 Interfata seriala INTEL 8251 5-13
5.3.3 Porturile de comunicatie seriala la calculatoarele de tip PC-AT 5-15
5.3.4 Exemplu de programare a portului serial COM2 5-17
5.4 PORTURI SPECIALIZATE - CEASURI DE TIMP REAL 5-18
5.4.1 Ceasuri programabile - notiuni generale 5-18
5.4.2 Ceasul programabil INTEL 8253 5-19
5.4.3 Ceasurile programabile la calculatoarele de tip PC-AT 5-22
5.4.4 Exemplu de utilizare a ceasurilor programabile la calculatoarele de tip IBM-PC 5-24
5.5 PORTURI SPECIALIZATE - CONTROLERE DE INTRERUPERI 5-28
5.5.1 Programarea controlerului de intreruperi 8259A 5-28
5.5.2 Tratarea intreruperilor externe mascabile in microcalculatoarele PC-AT 5-30
5.5.3 Exemple de programe de tratarea intreruperilor 5-31
6 APLICATII ALE SISTEMELOR MICROPROCESOR 6-1
6.1 PERFORMANTELE IMPUSE SISTEMULUI DE CONTROL NUMERIC. ALEGEREA
CONFIGURATIEI SISTEMULUI 6-3
6.1.1 Sarcina 6-4
6.1.2 Ciclul de miscare 6-5
6.1.3 Performantele de regim dinamic 6-5
6.1.4 Precizia sistemului reglat 6-6
6.1.5 Viteza de lucru a sistemului de control 6-6
6.1.6 Precizia traductoarelor 6-6
6.1.7 Precizia de calcul 6-7
6.1.8 Alegerea componentelor de forta 6-7
6.1.9 Alegerea traductoarelor 6-9
6.1.10 Alegerea tipului de schema de reglare 6-11
6.1.11 Alegerea microprocesorului 6-11
6.2 PROIECTAREA SCHEMEI DE CONTROL. ASPECTE DE PRINCIPIU. 6-12
6.2.1 Obtinerea modelului sistemului 6-13
6.2.2 Discretizarea modelului sistemului 6-14
6.2.3 Proiectarea controlerului discret 6-15
6.3 PROIECTAREA STRUCTURII HARDWARE A SISTEMULUI 6-17
6.3.1 Memoria PROM 6-20
6.3.2 Memoria RAM 6-22
6.3.3 Porturile de intrare-iesire 6-24
6.4 PROIECTAREA STRUCTURII SOFTWARE A SISTEMULUI 6-37
BAZELE MICROPROCESOARELOR
vi
6.4.1 Specificatiile de programare ale resurselor sistemului 6-37
6.4.2 Organizarea programului 6-41
6.4.3 Prezentarea programului implementat 6-41
6.4.4 Concluzii 6-51

Extras din curs:

Printre progresele tehnologiei electronice, inregistrate in ultimele decenii, aparitia

microprocesoarelor a reprezentat un moment de cotitura, atat in ceea ce priveste plaja practic

nelimitata a domeniilor de aplicatie a acestor componente revolutionare din punct de vedere

tehnic si tehnologic, cat si in ceea ce priveste conceptia si realizarea (tehnicile de analiza,

proiectare, sintetizare si testare) a sistemelor cu microprocesor. Un nou mod de abordare a

controlului proceselor industriale, cu ajutorul sistemelor numerice, devenea posibil cu acest

prilej.

Incepand modest, cu microprocesoare de 4 biti, de viteza relativ redusa, cu costuri ridicate si

dispunand de relativ putine elemente de dezvoltare a aplicatiilor, piata microprocesoarelor a

inregistrat progrese de-a dreptul inimaginabile in urma cu cativa ani, evoluand intr-o progresie

exponentiala.

Obtinerea "calculatoarelor pe un cip", cu performante de-a dreptul spectaculoase, s-a facut

extrem de rapid, iar estimarile pentru urmatorii ani prevad o expansiune a sistemelor

microprocesor, ce vor depasi, in curand, ca numar de sisteme implementate in diverse

aplicatii, populatia globului pamantesc.

Si din punctul de vedere al caracteristicilor putere de calcul / cost / nivel de sofisticare,

microprocesoarele si microcalculatoarele (calculatoarele care utilizeaza ca unitate centrala un

microprocesor), se situeaza pe pozitii deosebit de avantajate, comparativ cu celelalte tipuri

"clasice", de calculatoare. Figura 1.1. prezinta sintetic unele dintre aceste caracteristici pentru

diversele tipuri de echipamente de calcul aflate in uz. Se remarca faptul ca microcalculatoarele

si microprocesoarele reprezinta elemente deosebit de atractive din punctele de vedere al

raportului performanta/pret, si nivel de sofisticare/pret, in comparatie cu celelalte tipuri de

asemenea echipamente.

Termenul de "microprocesor" a fost introdus in 1972 de catre firma americana INTEL,

realizatoarea primului microprocesor de 4 biti, in anul 1971. Curand, microprocesoare de 8,

16 si 32 de biti au fost produse (in 1972, 1974 si 1981, respectiv). Numarul de componente pe

cip a crescut de peste 500 de ori, frecventa de lucru a circuitelor de peste 100 de ori, in esenta

capacitatea globala a acestor sisteme s-a majorat cu peste trei ordine de marime.

BAZELE MICROPROCESOARELOR

1-2

Logica cablata

Calculatoareelementare

Microprocesoare

Microcalculatoare

Minicalculatoare

Midicalculatoare

Calculatoare de mare

performanta (mainframe)

putere de calcul

numar de biti

n

cost

lungime cuvint

minima maxima

grad de

sofisticare

foarte

ridicat

scazut

2 4 6 8

4 8 16 32 64

Fig.1.1. Compararea costului, puterii de calcul si capacitatii diverselor calculatoare numerice

In primul deceniu de existenta, microprocesoarele au evoluat de la structuri relativ elementare,

cu performante limitate, la situatia de a se impune treptat in fruntea sistemelor de calcul de

larga raspandire, atat din punct de vedere al puterii de calcul, cat si al structurii arhitecturale,

deosebit de sofisticate. Primele tipuri de microprocesoare indeplineau doar functiile de baza

ale sistemului, necesitand suplimentar o gama intreaga de circuite suplimentare pentru

generarea semnalelor de temporizare, pentru memorarea datelor si a programelor, pentru

interfatarea cu perifericele sistemului si cu procesul controlat, etc. Utilizarea

microprocesoarelor a fost orientata initial cu predilectie ca microcontrolere in structuri

dedicate, pentru aplicatii de control al proceselor. Setul de instructiuni al acestora era relativ

limitat, iar programarea se facea direct in cod masina. Dezvoltarea ulterioara a arhitecturilor

evoluate, aparitia limbajelor de programare de nivel inalt, deosebit de performante, cresterea

puterii de calcul si a flexibilitatii, aparitia si expansiunea sistemelor de dezvoltare, au largit

considerabil aria de aplicatii ale microprocesoarelor.

Din punctul de vedere al tehnologiei de fabricatie, s-a pornit initial de la tehnologia pMOS.

Practic, toate tehnologiile disponibile de fabricare a circuitelor semiconductoare au fost testate

de-a lungul anilor (CMOS, NMOS, bipolare, I2L). Sunt preferate circuitele realizate in

tehnologii MOS, datorita densitatii mai mari de tranzistoare pe cip, ce se pot obtine in aceste

tehnologii. Dintre acestea, tehnologia NMOS a fost cea mai utilizata, atit datorita densitatii

mari cat si a vitezei ridicate de comutatie. (Firma INTEL a denumit aceasta tehnologie HMOS

- H - high performance = mare performanta). Astfel, circuitul INTEL 8086, produs in 1978,

continea 29000 de tranzistoare; nu mult mai tarziu, in 1982, era produs circuitul INTEL

80286, cu un numar de 130000 de tranzistoare pe cip. Aparut in 1988, microprocesorul 80486

a ajuns la peste 2000000 tranzistoare pe cip. Progrese tot mai mari s-au facut in tehnologia

INTRODUCERE

1-3

CMOS, care prezinta avantajul de a avea viteze superioare, consum redus de putere, si o mai

mare imunitate la zgomot.

Unul dintre cele mai importante criterii, pentru evaluarea si selectia microprocesoarelor, este

marimea cuvantului de date al acestora. Cuvinte de date mai mari implica evident o putere de

calcul si adresabilitate sporite. Actualmente, microprocesoarele de 16 si 32 biti domina piata

de microcalculatoare, desi o gama relativ importanta de aplicatii, in domeniul controlului

proceselor industriale, este implementata cu microprocesoare de putere mai mica (uzual,

microprocesoare de 8 biti), suficiente ca putere de calcul si capacitati de adresare, si

competitive ca pret de cost.c

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Automate programabile.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Nu
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
272 pagini
Imagini extrase:
272 imagini
Nr cuvinte:
82 091 cuvinte
Nr caractere:
507 384 caractere
Marime:
1.06MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Automatică
Tag-uri:
registrii, programare, procesoare, limbaje
Predat:
la facultate
Materie:
Automatică
Sus!