STADIUL DE SEMINtIs
Faza de nuielis incepe odata cu realizarea elagajului natural si se considera incheiata in momentul in care la majoritatea arborilor este in jurul valorii de 5 cm. Durata acestei faze depinde de ritmul de crestere al speciilor componente si este conditionata de mediu. in aceasta faza cresterea in inaltime se intensifica, de asemenea si eliminarea naturala si respectiv diferentierea arborilor.
OBS: in arboretele amestecate exista pericolul disparitiei specilor mai incet crescatoare.
La finele acestei faze se contureaza arborii cu calitati superioare in ceea ce priveste forma tulpinii si nu in ultimul rand specia. in faza de nuielis coronamentul arboretului este bine incheiat, arboretul are desime mare, celelalte etaje de vegetatie sunt dominate puternic in unele situatii putand chiar sa nu existe.
La sfarsitul acestei faze arboretul poate sa exercite in conditii optime singur functiile padurii.
in concluzie pt a dirija intr-o directie dorita intregul complex de procese bioecologice este necesara interventia silvicultorului prin inermediul taierilor de ingrijire atat pt consolidarea si eficientizarea functiilor padurii cat si intr-o oarecare masura pt valorificarea unor produse daca este posibil.
STADIUL DE PRaJINIs
Faza de prajinis se caracterizeaza prin faptul ca arborii componenti au diametre cuprinse intre 5+10 cm. in aceasta faza de dezvoltare inaltimea respectiv cresterea in inaltime se intensifica tot mai mult, diferentierea arborilor se accentueaza, elagajul natural si eliminarea naturala sunt din ce in ce mai active. Ca urmare competitia intra si interspecifica primeste noi valente in contextul promovarii in viitorul arboret a exemplarelor cele mai dotate ca pozitie fitocenotica si caractere fenotipice.
Arboretul se prezinta si se mentine foarte bine inchis si compact,ca urmare coroanele arborilor sunt inghesuite si foarte slab dezvoltate, de obicei trunchiul arborilor fiind excesiv de zvelt. Ca urmare marea majoritate a arboretelor sunt predispuse si vulnerabile la doboraturile de vant si la rupturile provocate de zapada si chiar de ploi.
Capacitatea de regenerare vegetativa a arboretelor este inca foarte activa.
STADIUL DE PaRIs
Faza de paris reprezinta ultima faza din etapa tineretii. Arborii au diametre medii cuprinse intre 10-18(20) cm fiind caracterizata de o activare a cresterilor in special cresterea in inaltime, elagajul este foarte activ de asemenea se accentueaza cresterea in diametre. in aceasta faza de dezvoltare consolidarea sistemului radicelar se realizeaza din plin, eliminarea naturala se reduce, iar evidentierea arborilor valorosi de viitor se poate realiza usor.
OBS: in aceasta faza de dezvoltare productia de masa foliara este maxima ceea ce genereaza cantitati mari de litiera.
in aceasta faza de dezvoltare arborii manifesta exigente sporite fata de conditiile de mediu, in situatia in care cerintele arborilor depasesc resurserle mediului pot aparea momente de criza cu repercursiuni negative asupra dezvoltarii si existentei padurii. in unele situatii arboretele artificiale care sunt instalate in conditii improprii se pot usca in masa atragand ca urmare ample procese de reconstructie ecologica.
in stadiul de paris arboretele prezinta o rezistenta redusa la doboraturile cauzate de caderile excesive de zapada, respectiv si la actiunile diferitilor agenti destabilizatori.
ETAPA MATURITatII
in etapa maturitatii arbori incep sa fructifice, aceasta etapa fiind delimitata de prima fructificatie abundenta si dureaza pana cand arboretul intra intr-o avansata stare de lancezire, degradare, depreciere, stare marcata de primele semne de deprecitudine : arborii consuma mai mult decat sintetizeaza.
in aceasta etapa se realizeaza acumulari insemnate de masa lemnoasa datorita cresterilor accentuate in grosime, in volum si implicit in substanta uscata. Acest aspect se datoreaza in principal reducerii numarului de arbori pe unitatea de suprafata.
in etapa maturitatii capacitatea de regenerare vegetativa se diminueaza iar posibilitatea regenerarii din samanta este tot mai mare. in etapa maturitatii celelalte etaje de vegetatie din padure respectiv subarboretul, patura erbacee se dezvolta si evidentiaza foarte distinct. Acest aspect este o consecinta a reducerii numarului de arbori pe unitatea de suprafata cu precadere se resimt efectele patrunderii luminii inarboret. in aceasta etapa arboretul mai poate reactiona activ la operatiunile culturale, echilibrul ecosistemic fiind foarte stabil si consolidat.
FAZA DE CODRIsOR SAU CODRU TaNaR
Faza de codrisor este marcata de trecerea arboretului la maturitate si dureaza pana cand diametrul mediu al arboretului se incadreaza intre 21-35 cm. in aceasta faza cresterile in inaltime ale arborilor se diminueaza, iar cresterile in diametru respectiv volum culmineaza dupa care incep sa se diminueze. Coronamentul arborilor se ridica la o distanta tot mai mare fata de sol iar modificarile care survin in coronament sunt receptionate activ de catre arbori.
in acesta faza fructificatia arborilor se intensifica putand fi stimulata de interventiile aferente.
FAZA DE CODRU MIJLOCIU SAU CODRU PROPRIUZIS
Aceasta faza poate fi identificata cu perioada in care arboretul are un diametru mediu peste 35 cm si dureaza pana cand cresterile arboretului intra intr-un accentuat declin, respectiv cresterile cresterile fiind inferioare pierderilor de biomasa.
Capacitatea de retistenta la diferiti agenti destabilizatori incepe sa se reduca, de asemenea arboretul reactioneaza din ce in ce mai slab la interventiile silvicultorului. Fructificatia arboretului se realizeaza in conditii normale fiind posibil instalarea si dezvoltarea unei generatii juvenile de arbori.
Avand in vedere aspectele biometrice ale arboretului, respectiv dimensiunile pe care le are arboretul, exploatarea nu poate sa intarzia prea mult doar in situatii dictate de imperative de ordin stiintific sau de protectie.
ETAPA BaTRaNEtII
La etapa batranetii apar primele semne de debilitare fiziologica, semne de imbatranire, respectiv de degradare accentuata a arboretului. in aceasta etapa arboretul este constituit dintr-un numar restrans de exemplare ce prezinta o profunda stare de lancezire si care sunt foarte vulnerabile la adversitati.
in etapa batranetii arborii remanenti din arboret nu pot fructifica singuri resursele trofice oferite de statiune. Cresterile arborilor sunt mult mai reduse decat pierderile,
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
