Curs italiană

I. FONETICA

Reguli de pronunNie

Limba italiana este considerata una dintre cele mai sonore (muzicale) limbi de origine

romanica. Intrucit majoritatea cuvintelor din aceasta limba sint formate din vocale, ea are o

pronunNie deschisa, ce ii creeaza o anumita sonoritate si muzicalitate. Alfabetul este de origine

latina, avind 21 (+5 imprumutate) de litere. Semnele acestuia se citesc dupa cum urmeaza:

Alfabetul italian

1. a (a) 8. h (acca) 15. q (qu - cu)

2. b (bi) 9. i (i) 16. r (erre)

3. c (ci) 10. l (elle) 17. s (esse)

4. d (di) 11. m (emme) 18. t (ti)

5. e (e) 12. n (enne) 19. u (u)

6. f (effe) 13. o (o) 20. v (vi sau vu)

7. g (gi) 14. p (pi) 21. z (zeta)

Cu timpul, limba italiana a imprumutat din celelalte limbi straine alte cinci litere:

- j (i lung)

- k (cappa)

- ww (doppia vu)

- x (ics)

- y (ipsilon)

Cuvintele in care se regasesc aceste sunete sint de origine straina : jacuzzi, judo,

jukebox, whisky, yiddish, yacht. Trebuie menNionat si faptul ca aceste litere sint foarte rare in

limba italiana si, dupa cum am putut observa, se folosesc doar pentru a reda cuvinte

imprumutate din alte limbi.

In cadrul sistemului consonantic al limbii italiene s-a observat ca exista diferenNe

importante in ceea ce priveste pronunNia. In rindurile ce urmeaza vom prezenta acele litere

care redau in italiana consoane diferite de cele din romina, precum si exemple ilustrative:

c + e, i [c] ca in romina: centro, cielo, capuccino, accidenti

c + h + e, i [k] ca in romina: che, chi, Michelangelo

g + e,i [g] ca in romina: geloso, Giotto, sporgersi

g + h + e, i [g] ca in romina: funghi, unghie, spaghetti

gl + i [?] l muiat: figlio, meraviglioso

gn + vocala [n] n muiat: gnocchi, bagno, Spagna

gu + e.i [gu] se aude u: guerra, guida

h [?] nu se pronunNa: ho, hai, hanno

j [g] ca in romina: jettatori, Jovanotti

alte valori in cuvinte straine: jazz, Rio de Janeiro

qu + vocala [ki] se aude u: quando, quello, quota

s intervocalic [z] ca in franceza: casa, paese, cosi

ss [s] geminat: adesso, Rossini

sc + e,i [?] ca s rominesc: conoscenza, scienza, capisci

z / zz [ts] ca N rominesc: pizza, forza, zio

[dz] sonor: Squadra, Azzura

Accentul

Vocala, respectiv silaba dintr-un cuvint rostita mai tare se numeste vocala sau silaba

tonica, iar accentul pe care il primeste se numeste accent tonic. In limba italiana exista

urmatoarele accente:

1. parole piane, cu accent pe silaba penultima: natura, magro

2. parole sdrucciole, cu accent pe silaba antepenultima: palpito, calcolo

3. parole bisdrucciole, cu accent pe silaba ce o precede pe cea antepenultima:

inaugurano, pascalano

4. parole tronche, cu accent pe ultima silaba: carita, qualita

Accentul tonic se marcheaza tot timpul in scris, in cadrul diferitelor cuvinte:

- pe silabele din parole tronche: servitu

- pe cuvinte monosilabice omofone:

si - da (adverb)

se - pe sine (pronume)

- pe unele cuvinte plurisilabice

fa (indicativul prezent al verbului fare ,,a face")

no (negaNie) - nu

so (de la verbul sapere, ind. prez.) - eu stiu