Principalele proprietăți ale lemnului

Lemnul este unul dintre primele materiale de constructie utilizate de om.

Raspandirea sa, calitatile sale mecanice, rezistenta la actiunile agentilor atmosferici si relativa usurinta a prelucrarii sale au facut din lemn unul dintre cele mai folosite materiale in domeniul constructiilor.

Calitatile deosebite ale lemnului fac ca acesta sa-si gaseasca in practica utilizari nelimitate. Pentru a putea fi utilizat cat mai corect si corespunzator cu insusirile sale, este necesar sa se cunoasca principalele sale proprietati fizice, si anume: densitatea aparenta, comportarea lemnului in prezenta apei si consecintele acesteia, umflarea si constrangerea, proprietatile termice, electrice, acustice, magnetice etc.

Am ales proiectul Structura lemnului. Principalele proprietati ale lemnului deoarece consider ca fiind necesar sa cunoastem proprietatilor fizice, mecanice si tehnologice ale lemnului pentru a putea fi folosit in mod corespunzator in functie de calitatea lui.

Proiectul este structurat in doua capitole. In primul capitol am vorbit despre structura lemnului, partile componente si structura macroscopica a lui, iar in al doilea capitol despre principalele proprietati ale lemnului.

Datorita texturii placute si valorii decorative a desenului fibrelor, lemnul este folosit intens si pentru lucrarile de decoratie interioara a cladirilor.

Lemnul este un material de natura organica vegetala, furnizat de arborii din speciile de rasinoase si foioase.

Lemnul prezinta ca material de constructie urmatoarele avantaje: rezistente mecanice relativ ridicate la o densitate aparent mica, elasticitate, durabilitate in conditii favorabile, capacitate de prelucrare usoara, varietatea posibilitatilor de imbinare, aspect estetic, proprietati de izolare termica si fonica

CAPITOLUL 1 - Structura lemnului

1.1. Generalitati

Lemnul este un material cu multiple utilizari, in multe cazuri inca de neinlocuit si frecvent utilizat ca materie prima la fabricarea mobilei si in decoratiunile interioare. In aceasta situatie il gasim fie in structura sa naturala (lemn masiv) fie sub forma de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, placi din aschii, placi din fibre din lemn).

El provine din plante perene lemnoase, alcatuite din celule care contin lignina, constituent de baza rezistent la putrezire si care mareste rezistenta mecanica si stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvolta atat in inaltime cat si in diametru si le gasim sub forma de arbori (o tulpina si o coroana ramificata, cu inaltimi totale peste 7m, la varste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru si 50-100m inaltime), arbusti (mai multe tulpini fara o coroana distincta, cu inaltimi de cca 8m), subarbusti ( plante lemnoase cu inaltimi pana la 1m) si liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuti pe o suprafata mare de teren, formeaza padurile.

Dupa modul cum apar, padurile pot fi:

- naturale (se nasc, dezvolta si se perpetueaza dupa conditiile date de natura)

- cultivate (se dezvolta si mentin prin actiunea omului)

Dupa regiunea de pe glob in care se formeaza, avem:

A - paduri nordice si de mari altitudini, ale caror esente sunt rasinoase, scunde, inchircite de intemperii;

B - paduri de altitudini mijlocii (600-1200m) in care predomina bradul si molidul (30-40m, molidul ajungand si pana la 60m si fiind cel mai inalt din tara noastra) dar si alte rasinoase si foioase, in special fagul;

C - paduri mediteraneene, in care predomina pinii sau stejarii cu frunze persistente;

D - paduri de ses, care se caracterizeaza prin prezenta foioaselor cu frunze caduce (care cad in fiecare an);

E - paduri ecuatoriale, in care se gasesc esente de diferite specii cu frunze persistente, cu inaltimi de 15-40m si cu diametru mic.

1. COTTA N.L., CURTU I., SERBU A. - Elemente de constructii si case prefabricate din lemn. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.

2. FLESERIU I. P. - Constructii din lemn. Vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, 1962, Bucuresti.

3. SR EN 518-1998 -"Lemn pentru constructii. Clasificare. Conditii pentru standardele de clasificare vizuala dupa rezistenta".

4. SR EN 599/1,2-1998 -"Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn".

5. SR EN 335/1,2-1997 -"Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definirea claselor de risc de atac biologic"

6. SR EN 336 -" Lemn de constructii. Rasinoase si plop. Dimensiuni si abateri admisibile"