Modalități de organizare a elementelor pentru coafurile pe păr lung

Coafura s-a nascut inca din antichitate si a imbracat diverse forme,de la cele mai primitive pana la cele mai sofisticate.

Coafura, ca si concept estetic prinde contur pentru prima data in Egiptul Antic sub forma perucilor ondulate purtate doar la evenimente solemne. Pe vremea romanilor, femeile din inalta societate isi coafau parul cu ondulatoare de par si isi pudrau parul cu pudra aurie pentru ca, inca de atunci, parul blond se bucura de popularitate.

Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, coafurile au evoluat la stadiul de coc, prins cu diverse ace, clame sau carcase de sarma, fie sus, aproape de crestetul capului, fie adunat la spate, pe ceafa. Interesant de observat este ca, de-a lungul vremurilor, coafura a facut diferenta de clasa sociala si statut. Anii 20 ai secolului XIX introduce in moda parul scurt, coafat in forma de unde, simbolul femeii independente, libere si active.

La inceputul anilor `40, Christian Dior da tonul coaforului epocii prin genul romantic, al femeii elegante - parul cade pe umeri in bucle moi si lungi.Din cauza razboiului, coaforul devine pragmatic dar isi revine usor urmand trendul " casnicelor glamour" - femeile cu o coafura perfecta. Perioada anilor `70 e marcata de femeia cu talie subtire, coafura voluminoasa si machiaj aprins.Cultura punck devine si ea o provocare - nimeni nu ramane indiferent la coafurile punck, par vopsit in culori fluorescente, tatuaj pe scalp etc.

Perioada "stilurilor extreme" sau a coaforului anilor `80 este cea in care se confrunta stilul disco cu cel classic, impecabil, in care femeile dobandesc mult mai multa libertate in alegerea tendintelor in moda.

Antichitatea. In lumea timpurie si primitiva, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rand, il constituia parul lasat lung sau taiat, purtat uneori strans intr-un fileu sau o banda. Aristocratia a dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta parul strans intr-un coc greu, impletit in jurul capului sau lasat pe umeri. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur si fixat cu un apret auriu, parfumat. Barbatii asirieni si babilonieni isi vopseau parul lung si barbile patrate in negru si isi faceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia isi buclau de asemenea parul si barba si le vopseau cu henna.

Nobilimea (barbati si femei, deopotriva) din Egiptul Antic purtau parul strans pe langa cap. Mai tarziu, din motive de igiena intr-un climat cald, isi radeau testele cu lame din bronz. La ocazii speciale si ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari si grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu par scurt si buclat, sau lungi, incarcate de bucle si codite, ornate cu ace de par impodobite cu fildes, ornamente de aur sau flori proaspete. Barbatii isi radeau barbile, dar purtau barbi false impletite.

In Grecia antica, barbatii purtau parul tuns scurt, iar uneori purtau si barba. Mai tarziu, au inceput sa se poarte capetele rase. Femeile isi purtau parul lung pe spate sau impletit intr-un coc, care mai tarziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei isi vopseau parul in rosu, iar la Atena, chiar si in albastru, apoi il pudrau cu praf alb, auriu sau rosu si il impodobeau cu flori, panglici sau diademe pretioase.

In Roma antica, republicana si austera, barbatii si femeile au adoptat stilurile simple ale grecilor, dar in timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar barbatii isi pudrau parul cu praf colorat sau de aur. Femeile isi vopseau parul blond sau purtau peruci in culoarea abanosului, sau blonde, facute din parul femeilor barbare luate sclave. Parul era prins in crestet, in bucle si cosite, uneori fiind fixate in forme inalte pe niste cosulete impletite din sarma. Peste tot in lumea antica, coafarea si barbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la barbierii publici.

Lumea neoccidentala, lumea islamica si Orientul. La musulmani, in mod traditional, parul era strans modest si ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub val. Si femeile si barbatii mergeau, de regula la hammam uri (bai publice), unde barbatii erau barbieriti (uneori rasi pe tot capul, cu exceptia unei suvite din crestet), iar femeilor li se spala parul si li se clatea cu henna.

In China, dupa traditie, barbatii isi radeau parul de pe jumatatea frontala a craniului, iar restul era impletit cu par de cal sau matase neagra. Purtata de Manciurieni si apoi impusa tuturor supusilor acestei dinastii, coada impletita a ajuns in secolul 17 semnul supunerii, iar mai tarziu, semnul demnitatii si al barbatiei. A trage pe cineva de coada era cea mai grava insulta. Femeia chineza isi pieptana parul pe spate si il purta legat intr-un nod simplu, care putea fi decorat cu piepteni pretiosi, ace de par sau flori. Fetele tinere purtau plete lungi.

In Japonia, conform traditiei, barbatii isi radeau fruntea si crestetul capului, lasand la spate o codita subtire. Femeile japoneze din perioada medievala purtau parul revarsat pe spate. Dupa introducerea pomadei de par, in sec. 17, femeile au adoptat parul strans si aranjat cu piepteni,ace lungi de par si panglici, lasand libera ceafa, care era considerata foarte sexy. Coafurile lacuite ale gheishelor, care de multe ori erau peruci, erau extrem de complicate si elaborate.

In secolul XX, barbatii au adoptat parul tuns scurt si, in general, simplu, mergand pana la tuns perie. Marea lor majoritate se purtau cu fata complet rasa. Prin anii 60, tinerii nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba, care se potriveau de minune cu imbracamintea lor neconventionala. Unii au exagerat spre stilul salbatic. Toate aceste stiluri au fost adoptate si ca noutate au aparut saloane de coafura pentru barbati, care ofereau tunsori din foarfece sau lama, lotiuni, uscatul cu fileu, vopsitul parului, etc.

CAP. I - FIRUL DE PAR

1.1 - Structura firului de par

Cresterea unui nou fir de par incepe de la folicul.

Foliculul are o structura asemanatoare unui sac situat imediat sub piele. Fiecare folicul contine un vas de sange care aduce oxigen si nutrientii necesari procesului de crestere.

Atasate de foliculul de par se gasesc glande cunoscute sub numele de glande sebacee. Aceste glande produc sebum sau grasime pentru lubrefiere si sunt situate peste tot pe suprafata pielii, cu exceptia palmelor, talpilor si buzelor.

Numarul de glande sebacee determina desimea parului crescut in zona respectiva si cu cat vor fi mai multe glande, cu atat mai des va fi parul.

1. Manualul frizerului si coaforului

2. As sti cum, Wella

3. Coafura de la A la Z, Nineta Dumbrava

4. De-a fir a par, Geta Voinea

5. Tainele coafurii, Elena Oseaca

6. Estetique

7. Istoria aranjarii parului, Cecilia Caragea

8. Reviste de specialitate:

Les Nouvelles est esthetique

Avantaje

Elle

Tunsori Ioana

9. Navigare internet