Îngrijirea pacienților cu HTA

Prezenta in familie a HTA, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri despre boala pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine m-a determinat sa aleg aceasta tema a lucrarii de diploma.

Se cunoaste ca organismul realizeaza un tot unitar cu mediul inconjurator

prin intermediul SNC.

In conditii normale de adaptare, intre organism si mediu se stabileste o stare de echilibru biologic care se poate aprecia subiectiv si obiectiv prin starea de sanatate.

Unii factori de mediu (intern, extern) pot perturba aceasta stare de echilibru, ajungandu-se astfel la starea de boala.

O anumita boala pe care, prin felul ei de manifestare o putem identifica, are o anumita cauza. Trebuie sa retinem totusi ca aceeasi boala se manifesta in mod diferit de la un organism la altul, deoarece fiecare organism reactioneaza intr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceeasi cauza de boala. Deci, identificand o boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu particularitatile sale.

Intelegerea acestei notiuni are o mare insemnatate practica, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor. Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau, felul sau de manifestare, de a reactiona biologic la boala. Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei ce-i ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive cand tratam bolnavul.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Inima

Inima, organul central al aparatului cardiovascular, este situata in mediastin - intre cei doi plamani. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte. Astfel, 1/3 din inima este situata la dreapta si 2/3 la stanga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g. Prezinta o fata convexa, sternocostala, si o fata plana, diafragmatica.

Cele doua fete se unesc printr-o margine mai ascutita, marginea dreapta. Marginea stanga, rotunjita, vine in raport cu plamanul stang. Baza inimii este situata posterior si la dreapta, aici gasindu-se vasele mari ale inimii. La baza inimii se afla atriile, iar spre varf, ventriculele.

Pe suprafata inimii se gasesc o serie de santuri: doua interventriculare si doua atrioventriculare, numite si santuri coronare, intre atrii si ventricule.

Cavitatile inimii

Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica decat a ventriculelor, peretii mai subtiri si prezinta cate o prelungire, numite urechiuse. La nivelul atriului drept se gasesc orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valva tricuspida. La nivelul atriului stang sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular prevazut cu valva bicuspida (mitrala). Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.

Ventriculele au o forma piramidala triunghiulara, cu baza spre orificiul atrioventricular. Peretii lor nu sunt netezi, ci prezinta, pe fata interna, trabecule. La baza ventriculilor se afla orificiile atrioventriculare -- drept si stang --, fiecare prevazut cu valva atrioventriculara si orificiile arteriale prin care ventriculul stang comunica cu aorta, iar cel drept, cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de randunica. Cele doua ventricule sunt separate prin septul inter