Îngrijirea pacienților cu cancer de colon

Prin elaborarea acestui proiect ne propunem identificarea si evidentierea modalitatilor de evaluare, investigare, ingrijire si recuperare a unor pacienti cu cancer de colon, prin care sa se asigure legatura de continuitate intre pregatirea teoretica dobandita in scoala si pregatirea practica, dobandita prin invatamant clinic, in unitati de asistenta .

Cancerul de colon este a doua cauza de deces prin cancer, in tarile civilizate. Riscul aparitiei cancerului de colon este egal la femei si barbati. Intestinul gros, respectiv colonul, este un organ important al sistemului digestiv. Acesta are doua roluri majore si anume: absorbtia apei si electrolitilor continuti in alimentele digerate, respectiv stocarea in vederea eliminarii intermitente la exterior a deseurilor nedigerate si deci neabsorbite. Cancerul de colon apare prin transformarea maligna, necontrolata, cancerigena a celulelor epiteliului mucoasei care tapeteaza mucoasa ce captuseste fata interna a rectului si colonului.

Prin tema de fata se doreste sa se puna in evidenta importanta acestei afectiuni, prin acordarea unei atentii deosebite primelor semne patognomonice. Intrucat cancerul de colon este a doua cauza de deces prin cancer, este important sa intelegem care sunt riscurile cancerului de colon, manifestarile sale clinice precum si testele care permit depistarea cancerului inaintea aparitiei oricaror semne clinice dependente de cancer. Prin aplicarea unor mijloace preventive se poate reduce chiar riscul aparitiei acestei redutabile boli.

Astfel, in primul capitol prezentam pe larg notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat de cancerul de colon si facem prezentarea teoretica a bolii. In capitolul al doilea prezentam notiuni de supraveghere a unui pacient, din momentul internarii pana la externare, precum si modalitatea de efectuare a tehnicilor impuse de afectiune. In capitolul al treilea prezententam trei studii de caz, cu ingrijirile specifice.

ISTORIC

,,Cancer" este un cuvant tot mai des intalnit. Fie ca il auzim in filme, pe strada sau la cunoscuti, acesta este unul dintre cele mai infricosatoare cuvinte. Teama de cancer, chiar si de pronuntarea cuvantului in sine pare sa fie justificata de statistici. Societatea Americana impotriva Cancerului a declarat ca doar in 2013 au fost inregistrate 12,7 milioane de noi cazuri de cancer la nivel mondial. Estimarile au identificat ca in acelasi an, 7,6 milioane de bolnavi de cancer s-au stins din viata, ceea ce inseamna ca zilnic, 21.000 de oameni nu au mai rezistat chinurilor impuse de aceasta boala. Incidenta anuala a acestei forme de cancer in Romania este de 8.696 cazuri noi. Mai mult, specialistii sustin ca pana in 2030, ca o urmare a cresterii populatiei si a extinderii sperantei de viata, se vor inregistra anual 21,4 milioane de cazuri noi de cancer si ca 13,2 milioane de morti produse de cancer.

Asa cum stim azi, cancerul este o boala cauzata de cresterea necontrolata a unei singure celule. Aceasta dezvoltare este declansata de mutatii, schimbari de la nivelul ADN-ului care afecteaza genele in asa fel incat determina cresterea celulelor canceroase. In cazul unei celule normale, circuitele genetice regleaza diviziunea si moartea celulara. La celulele canceroase in schimb, aceste circuite nu mai actioneaza, eliberand celulele care nu se mai pot opri din crestere.

Diviziunea celulara ne permite noua, ca organisme, sa crestem, sa ne adaptam, sa ne revenim dupa traume si sa traim. Totusi, distorsionate si necontrolate, celulele canceroase se pot dezvolta in voie, se pot adapta, repara si trai in voie, cu costul vietilor noastre. Celulele canceroase cresc si se adapteaza mai bine ca noi, fiind un fel de versiuni perfectionate ale propriilor noastre fiinte.

Cancerul este construit in genomul fiecaruia dintre noi. Genele care realizeaza diviziunea celulara a celulelor canceroase nu sunt straine de corpurile noastre, ci mai curand sunt niste versiuni ale genelor care realizeaza functii celulare esentiale pentru organismul uman si care au suferit mutatii. Cancerul este imprimat in societatea noastra. Pe masura ce specia noastra isi extinde durata de viata, cresterile maligne (mutatii ale celulelor canceroase, care se acumuleaza odata cu varsta) incep sa apara. Prin urmare, cancerul nu este numai o boala relationata cu varsta, ci ea, la fel ca oamenii, incearca sa supravietuiasca cat mai mult.

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA

1.1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie aparatului afectat

1.1.1. Anatomia si fiziologia aparatului afectat

Colonul este segmentul cel mai lung al intestinului gros, intins intre cec si rect, sub forma cadrului colic, cvasiinchis inferior, de la valvula ileocecala la nivelul vertebrei a treia sacrate. Valoarea medie a lungimii sale este de 1,4 m, iar diametrul sau descreste, initial masurand 5 cm, catre portiunea terminala unde variaza intre 2.5 - 3 cm. Mentinerea in pozitie a segmentelor colice este mediata de presa abdominala si peritoneu, care aplica colonul direct sau prin intermediul unui mezou pe peretele posterior al abdomenului. Din fosa iliaca dreapta, de la nivelul valvei ileocecale, primul segment colic este reprezentat de colonul ascendent, al carui traiect vertical este delimitat de flexura colica dreapta, sub fata viscerala a ficatului. De la acest nivel, segmentul colic se continua cu colonul tranvers care preia denumirea traiectului sau transversal cu care strabate cavitatea abdominala pana la nivelul splinei, unde se recurbeaza, formand flexura colica stanga, pentru a desena "cadrul colic", demonstrand in acelasi timp validitatea expresiei adoptate conventional. Astfel, intestinul gros descinde in regiunea lombara stanga pana la nivelul crestei iliace, sub denumirea de colon descendent, ce se continua cu colonul sigmoidian, a carui dispozitie descrie un arc de cerc, care strabate fosa iliaca stanga pentru a cobori ulterior in bazin pana la nivelul vertebrei a treia sacrate.

Colonul ascendent se prezinta cu o lungime de aproximativ 15 cm, masurata de la planul transversal si strabate valva ileocecala pana sub fata viscerala a ficatului. Extremitatea incipienta a colonului ascendent este mai superficiala, traiectul acestuia ajungand progresiv in profunzime pana la extremitatea terminala. Configuratia externa prezinta particularitati in ceea ce priveste dispunerea teniilor, anterior, postero-medial si postero-lateral, si apendicele epipoloice, aliniate pe doua randuri, langa tenia anterioara si tenia postero-mediala.

Anterior, medial si lateral, colonul ascendent este invelit de peritoneu prin intermediul caruia vine in raport cu ansele intestinului subtire, care pot fi partial acoperite de omentul mare. In cazul in care este destins de continutul sau, segmentul colic ascendent vine in raport direct cu peretele abdominal anterior. Posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta retrocolice Toldt, vine in raport cu muschiul iliac, patratul lombar si fata anterioara a rinichiului drept.

Flexura colica dreapta sau unghiul hepatic, se proiecteaza la nivelul extremitatii anterioare a coastelor 10 si 11 drepte, ascunzandu-se in planurile regiunii hipocondrice drepte. Anterior vine in raport cu fata viscerala a ficatului, unde lasa impresiunea colica si fundul vezicii biliare. Posterior raspunde duodenului descendent si rinichiului drept.

Anatomia si fiziologia omului. Compendiu - Bucuresti, editura Corint, 1999

Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav. Nursing - Bucuresti, editura Universul, 2000

Mircea Constantinescu - Chirurgie. Specialitati inrudite. Nursing in chirurgie - Bucuresti, editura Universul. 1999

Carol Mozes - Tehnica ingrijirii bolnavului ( Cartea asistentului medical ) - Bucuresti, editura Medicala, 2003

Lucretia Titirca - Urgente medico-chirurgicale. Sinteze pentru asistentii medicali - Bucuresti, editura Medicala, 2004

Tarcoveanu E. Cancerul de colon - o problema de sanatate publica. Jurnalul de Chirurgie. 2007;

Beuran M., Chiotoroiu Al.L., Avram M., Iordache Fl., Tudor Cristina, Rosu Oana, Veliscu Andreea, Dogaru Iulia, Diaconescu B. I., Managementul rezectiilor colorectale in urgenta - atitudine, rezultate. Chirurgia, 2008

Mihalache Stefan: Cancerul colonului, Ed. Cronica, Iasi, 1994:

Mogos D, Vasile I. Cancerul de colon, Ed. Aius, Craiova, 2000

Angelescu N, Popa E, Angelescu M. Atitudine terapeutica in cancerele recto-sigmoidiene si genitale local avansate si complicate. Chirurgia. 2004